Într-o seară de joi
M-am urcat într-un tren
Am plecat la București
Unde se vând povești
Mama mi-a spus că nu-i bine ce fac
Dar n-am ascultat
Am încercat, dar cu talentul ce fac?
Un deștept mi-a zis că aș reuși
Dac-aș ști să dau din fund unde ar trebui
I-am spus: Ce-ai mai omule, ai înnebunit? Mai sunt și alte metode, încă nu m-am tâmpit!
Crezi că dac-aș putea să fac așa ceva aș mai avea curaj să urc pe scenă, da?
Mama, spune-mi ceva că înnebunesc, îmi pun capul pe pernă să mai pot să visez
Spune-mi, mama! Ce fac cu mine, mama?
Știu doar să cânt, mama.
Mă simt bine doar când bassul îmi urlă-n urechi
Spune-mi, mama, dacă e bine, mama
Ce au cu mine, mama
Vreau să fiu pe scenă și nu am cu ce
Nu am cu ce
Nu am cu ce
De când mă știu, i-am făcut pe plac
Orice mi-a spus, eu am ascultat
De sfaturi bune m-am cam săturat
Și azi m-am hotărât că nu mai pot să tac
I-am spus: Mama, eu vreau să cânt, fie ce-o fi!
Mi-a spus: Fato, ești nebună, nu vei reuși!
Unde pleci tu acum, doar cu banii de drum
Viața nu e roz, am obosit să ți-o spun
Mama, te rog, asta e șansa mea
Ai încredere în mine, mă descurc eu cumva
Nu se poate să nu găsesc pe cineva
Să m-asculte și să-mi spună: Fata, tu ești a mea!
Spune-mi, mama! Ce fac cu mine, mama?
E bine, mama?
Mă simt bine doar când bassul îmi urlă-n urechi
Spune-mi, mama! Ce fac cu mine, mama? Știu că nu-i bine, mama
Dar vreau să fiu pe scenă și nu am cu ce
Nu am cu ce
Nu am cu ce
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea unei tinere care își dorește o carieră muzicală, dar se simte neajutorată și neînțeleasă. Ea caută validare și sprijin, dar se lovește de scepticism și lipsă de resurse.