Luciffer – Unde Să Mai Fug

Unde să mai fug, unde să mă ascund
Oriunde m-aș duce problemele m-ajung
Trecutul mă vânează, trecutul mă tot cheamă
Devine stresant văzând că nu-l bag în seamă
Ma surprinde când mă prinde și-mi întinde o lamă
Care parcă mă îndeamnă: ia-ți viața, nu-ți fie teamă
Mă consum ca o brichetă, mă sting încet dar sigur
De ce destinul vrea să fiu mereu singur
Mă gândesc la orice altceva dar am același gând
Dacă visele-s realitate și voi ajunge la 2 metri sub pământ
Plouă cu consecințe, ale greșelilor comise
Și mi se spune prea des că unele vise pot fi atinse
Atunci revin la ce am zis, voi ajunge între 4 scânduri
Cât pot să înduri fără să te bucuri, până și tu cazi pe gânduri
Mai scriu câteva rânduri despre tot ce mă apasă
Știi cum e să-ți zică maică-ta că nu te mai vrea în casă
Că nu ești fiul pe care și l-a dorit și o faci de râs
Atunci încep să mă pierd cu firea și ea o dă pe plâns
Așa că plec, las o mamă, 2 tovarăși și-un cartier gol în spate
Plec departe căci vreau să scap de toate
Acele probleme ce mă pun în dificultate și poate
Într-o zi voi trăi lejer și voi putea zâmbii
Cu gândul că am mai ieșit dintr-o piedică a vieții
Or să mă caute o vreme, fără indicii or să-mi urmărească zodia
Până se vor da bătuți și mă vor declara dispărut ca Elodia
Iar după o lungă căutare mă vor găsi băieții
Fără suflare departe de casă ca-n Moromeții
Iar dacă prin noroc mă vor găsi în viață
Vor vedea că m-am schimbat, sunt slăbit și tras la față
Învață, că dacă fugi de belele, te bagi în altele mai grele
Și nu găsești rezolvare, poate doar soluții extreme
Așa că gândește-te, nu mai arunca fulgere și tunete
Alege: rămâi și luptă-te sau du-te și ascunde-te