Inima Albastră
Nimeni nu a reuşit vreodată
Să pozeze o bijuterie frumoasă
Autentică şi nici nu va reuşi
Folosind UHD 6K tot va greşi
O inimă de diamant albastră
E imposibil să o ţii în casă
Dar o poţi lua de nevastă
Să o ţii ca o floare-n glastră
O îngrijeşti, îi cumperi maşină
Şi apoi îi dai bani de benzină
Ştiu, îţi va fi greu, dar merită
În leasing s-o ai măcar odată
Să te mândreşti la lumea toată
De viaţa ta acum albastră
Nu roz cum era ea altădată
Eşti supărat, tu, omule, te văd
Pe mine nici nu mă mai vezi, cred
La biserică bagi nasul n-amoled
Ţi-e gândul la android şi plod
De tatăl meu ce să mai vorbesc
Eu însămi, Isus, gura-mi răcesc
În capul tău păcatele încolţesc
Te văd din cer, nu mă amăgesc
Ai devenit un om mic şi depresiv
Te-ai îngrăşat, ai o figură de beţiv
Un caracter de nimic şi maladiv
Pueril, incompetent şi e tardiv
Să te trezeşti odată din sevraj
Să fii performant, să joci la baraj
Nu-ţi mai accepta propriul ultraj
Trăieşti în ţara condusă de psihopaţi
Nu de oameni de stat şi bravi bărbaţi
Nu de incoruptibili şi de erudiţi
Nu de genii, nici de profesionişti
Eşti o rotiţă de lemn din sistem
O za de la un lanţ putred, mă tem
De care oricând se pot dispensa
Psihopaţii nuli ce conduc ţara ta
Ţi-am dat din ceruri inima albastră
Cu care poţi cumpăra lumea toată
Poţi pedepsi pe torţionari şi hoţi
Criminali, falsori, mincinoşi şi idioţi
Pe cei ce judecă strâmb ca jurişti
Cu probe false, culoare şi securişti
Cu protocoale şi poliţişti corupţi
Poţi pedepsi politicieni bine plătiţi
Ce vă explică că nu e bine să trăiţi
Viaţa în belşug, ci chiar să muriţi
Să vă-nrolaţi carne de tun să fiţi
Să plecaţi în alte ţări să munciţi
Poţi pedepsi turnători parveniţi
Nu numai la mine să vă închinaţi
La alţi zei şi dumnezei iluminaţi
Să vă scăpăm noi ţara de psihopaţi
Isus eu mă numesc, Inima Albastră
Ai intrat în noi şi în viaţa noastră
Mi-ai dat copii şi mi-ai dat nevastă
Aşa deprimat cum mă vezi că sunt
Îmi vine uneori să intru în mormânt
Îţi fac ţie, Doamne, tainic legământ
Cât oi trăi şi-oi fi pe acest pământ
Încep să aplic cuvântul tău sfânt
Chiar de azi dacă-mi intri în gând
Bine, făptul meu, Inima Albastră, hai
Să ne grăbim, e trecut de luna mai
Tu vei dansa şi eu voi cânta la nai
Fără cozi de topor tocmite cu mălai
Zburăm din nou, Inima Albastră
Uite colo jos la şcoala de procurori
Apoi zburăm şi la cea de judecători
Aterizăm pe terenul de vaj-haţ
Pentru meciurile cătuşe de braţ
Şi apoi intrăm direct la conducere
Mărturisesc că nu-mi face plăcere
Isus şi Inima Albastră vă aşteptăm
Încă de o lună, ba pardon, de un an
La naiba ce mai contează, eu am
Reformat din temelii procuratura
Nu mai fac procurori cu ghiotura
Mai mult, studiile acum sunt 4 ani
Gata cu 2 ani, incompetenţi şi golani
Gata cu ţărani şi copii de bastani
Gata cu testele X şi 0 şi profani
Acum ei învaţă criminalistică
Arme, muniţie, fizică, balistică
După 4 ani îi trimitem pe teren
Nu mai zac la birou, puţin antren
Să se bronzeze şi un pic la ten
Cu poliţaii nu să claseze ca un zen
Îi dezvăţăm să se mai dea Robin Hood
Chiar dacă mulţi au încă cap de wood
Îi învăţăm să nu mai torţioneze
Legea şi dreptatea să o lumineze
Să nu se mai creadă toţi împăraţi
Şi nici ca judecătorii magistraţi
Să ştie că răspund pentru greşelile lor
Penal la direcţia de infracţiuni în justiţie
Profesional la consiliul mama arbitrilor
Vor face şi puşcărie, am o premoniţie
Iar după alegerile recente parlamentare
Le-au promis jumătate de pensie fiecare
Mărite Isus, e bine acum ce facem oare
O să putem să scoatem ţara din năpastă
E bine aşa, el e trimisul meu, Inima Albastră
El va fi şeful vostru şi în lucrarea asta
Mă cobor din nou din cer după 4 ani
Să nu mai găsesc vreun dosar clasat
Pe ordonanţe puerile în grai agramat
Dar nici acuzaţi pe nişte probe false
Din prostie sau mărturii mincinoase
Culoare în justiţie ce aduc moartea
Şi protocoale ilegale cu securitatea
Aştept cu interes să binecuvântez
În 4 ani noi procurori, dar vă avertizez
De vor fi tot la fel pe toţi vă desfiinţez
Mă duc apoi la primul mare poliţist al ţării
Şi-l învăţ să lucreze direct cu judecătorii
Să uite toţi c-au fost vreodată procurorii
Hai, Inima Albastră, zburăm din nou acum
La politehnică, de ce sunt pe greşit drum
Ţara ta nu mai are ingineri, îţi spun acum
Au plecat toţi sau facultăţile sunt scrum
Doar nu faceţi numai gloanţe dum-dum
Era o universitate prodigioasă, renumită
Un bastion mondial al ştiinţei şi erudită
Cei mai buni la mate şi la fizică, olimpici
Visau un viitor de aur sigur şase ani aici
Gata, Inima Albastră, am ajuns la rector
Care cândva era om de ştiinţă, nu director
Ori cel mai tare al ţării profesor fizician
Ori cel mai bun profesor matematician
Acum rectore aud că ai preşedinta
La consiliul politehnicii o chimista
Cea cu politica şi veşnic ministra
Cu 4 prieteni pe Facebook şi faţa tristă
Fără fotografie la profil, cam comunistă
Dumnezeu, dar rectore tu ce ai de gând
Tu nu mai scoţi ingineri vrând-nevrând
Vad pe părinţi şi absolvenţi plângând
Doctorate şi mastere fără acoperământ
Diplome de inginer ce nu profesează
Care regretă mereu şi se confesează
Că nu au învăţat mai nimic şase ani
Că-s luaţi la băşcălie de prostovani
Spun că au învăţat numai pătrate
Şi dreptunghiuri şi teorii expirate
Că nu se mai face fizică şi mate
La admitere intră trei mii de fete
Care multe efectiv urăsc ingineria
O fac numai să-şi etaleze rochia
Şi tocurile de 15 cm şi prostia
Cântând manele şi mama mia
Nimeni nu vă mai angajează absolvenţii
Zac diplomele de inginere pe toţi pereţii
Am şi aici o certă şi sumbră premoniţie
Că voi staţi la fel de prost ca în justiţie
Voi aici aruncaţi toate procesele în aer
Ei condamnă din omul nevinovat liber
Voi din atehnici faceţi ingineri erudiţi
Ei din criminali şi hoţi oameni cinstiţi
Ai dreptate, Maria Ta, Isus, iertare
Şi să spui tatălui tău acolo sus
Că sunt şi eu un om ca oricare
Acum nu mai am nimic de spus
Asta e soarta ţării noastre dragi, frumoase
S-o ducem de râpă cu politici belicoase
Nimeni nu vrea să mai înveţe cu adevărat
Toţi repede diploma şi apoi oferind rahat
Dar, Doamne, cine e domnul oare, văd bine
O să-ţi spună chiar el, nu e treaba de mine
Sunt Inima Albastră, rectore, napastă ştii
Eram colegi de cameră şi te băteam la şah
Când ziceai c-ai câştigat, te făceam şah mat
Umblai cu copiatul, banda şi alte magarii
Eu eram olimpic pe ţară în anul 2 şi-ntâi
Ce-aţi făcut toţi cu ţara asta a noastră
O văd acum pe o maimuţă prin fereastră
Cum se pocneşte, apoi se ploconeşte
Cum imită omul, apoi se rostogoleşte
Cum execută toate tampeniile din afară
Cum face viaţa noastră cruntă şi amară
Hai să plecăm, Isus, mie mi-e şi silă
Îmi vine să vomit, de mine mi-e milă
Let’s fly back in our skies Blue Heart
We shall come back in mode smart.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea față de starea actuală a României, corupția din sistem și pierderea valorilor. Se face apel la divinitate pentru a salva țara de la dezastru.