Lucaci Florentin – Florii

Florii.
E ziua ta astăzi, iubitul meu,
E ziua dragă a numelui tău,
E o zi mai mare decât Anul Nou,
E o zi sfântă și așa va fi mereu.
Florii e afară soare și frumos,
Florii color în iarba verde jos,
Florii în cerul negru înstelat,
Florii în sufletul tău curat.
Mi-aduci în viață numai bucurii,
Tu, dragă, floarea florilor, doar știi,
Eu te-am ales dintre minunății,
Să-mi umpli noaptea cu mii de jucării.
Florii în sufletul tău frumos,
Florii se bucură însăși Hristos,
Florii în părul tău de abanos,
Florii când totul merge pe dos.
Vad lumea asta tristă în prezent,
Vad cum ești tu, nu sunt indiferent,
Vad timpul cum se scurge lent,
Vad inima ta în ritmul ei ardent.
Atâtea flori în timp am adunat,
Dragul meu, de Florii te-am luat,
Apoi pe tine să-mi fii bărbat,
Iubirea mare nu s-a destrămat.
Fire albe în fiecare zi am numărat,
Dar spune-mi cum ai reușit,
Atâta timp tu n-ai îmbătrânit,
Tu ești la fel frumos și fericit,
Ca-n ziua când noi ne-am întâlnit.
Aș spune chiar că ai întinerit,
Nu, tu nu arăți câți ani ai,
Arăți ca florile în luna mai,
Șoptești ușor ca apa de izvor,
Mă atingi la fel și simt că zbor,
Nu mai simt al timpului fuior,
Ci simt numai al dragostei fior.
De-ar fi să mai alerg o dată,
Tanără, descultă, dezbrăcată,
Pe câmpul auriu cu mii de flori,
Pe tine te-aș alege chiar în zori.
De-ar fi să mai trăiesc încă o viață,
Tot te-aș iubi în fiecare dimineață,
Pe strada noastră dragă, albă,
Îngustă și cu miros de nalbă.
Azi sunt Florii, ieri era vrajbă,
Azi ies cu tine până la poartă,
Din cioburi am clădit o viață nouă,
Pe lan de grâu pictat cu maci și rouă.
Noi, oamenii, nu suntem diamante,
Dar trăim mereu clipe charmante,
Întotdeauna însă de Florii,
Uitam de greu, uităm de magarii,
Visăm o viață bună și îndestulată,
Care începe acum cu a fost odată.
Visăm să nu mai tot trăim ca porcii,
Să fim plătiți și să muncim ca orcii,
Visăm să nu mai fim mințiți continuu,
De politruci și mesajul lor ambiguu,
De incapabili și de mincinoși,
De bandiți, hoți și de excroci.
Visăm o Românie ca-n povesti,
Plină de fapte mari și bune vesti.

Sensul versurilor

O declarație de dragoste eternă adresată unei persoane dragi, celebrată în ziua de Florii. Cântecul reflectă asupra trecutului, prezentului și viitorului, exprimând dorința unei vieți mai bune și o Românie ideală.

Lasă un comentariu