Mă gândesc la tine iar
Ploaia-mi bate-ncet în geam x2
De sub geamul aburit
Am crezut că te-am zărit x2.
Așa-s eu cu capu-n nori
Mă uit la spini și îi văd flori x2
Probabil că am adormit căci
Am luat un tren greșit x2.
Ref.
Și știu că e
O cale de-ntors dar
Am mers atâta fără rost chiar
Am crezut că o să fim
Amândoi
Cobor în gară și voi
Lua alt tren dar
Timpul ăsta efemer cum
Voi putea să-l mai aduc înapoi.
2. M-am întors și-am îndrăznit
Să-mi cer banii pe bilet x2
Vânzătorul n-a primit
Și la mine s-a răstit
Chiar la mine s-a răstit.
Așa-i și cu dragostea
Adună totul după ea
Trage totul după ea
Deci ai grijă când iubești căci
Pentru toate-o să plătești
Pentru tot o să plătești.
Ref.
Credeam că e
O cale de-ntors și
Am mers atâta fără rost chiar
Am crezut că o să fim amândoi
Cobor în gară și voi
Lua alt tren dar
Timpul ăsta efemer cum
Voi putea să-l mai aduc înapoi.
Și știu că e
O cale de-ntors dar
Am mers atâta fără rost chiar
Am crezut că o să fim amândoi
Cobor în gară și voi
Lua alt tren dar
Timpul ăsta efemer, nu
Nu voi putea să-l mai aduc înapoi
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dezamăgirea unei alegeri greșite în viață, metaforic reprezentată de un tren greșit. Naratorul reflectă asupra timpului pierdut și asupra imposibilității de a-l recupera, resimțind consecințele deciziilor luate în dragoste.