Lumea crede că-s ciudată, parțial poate au dreptate
Atâtea fapte adunate nu-mi permit să stau deoparte
Prea mult de el și niciodată nu-i la fel
Tocmai prin asta e stabilă treaba, la noi totu-i altfel
Ne-asemănăm în multe, totuși suntem diferiți
Cruzi cu noi înșine, sau poate numai prăjiți
Nedumeriți, de multe ori nici noi nu știm ce vrem
Dacă-ncercăm să renunțăm, observăm că nu putem
Și cum suntem noi n-am fost cu nimeni în trecut
Aproape de-al nouălea cer, dar de pe un vârf abrupt
Adrenalină-n doi, altele-l văd nesuferit
Poate greu de cucerit, dar asta-l face DIFERIT
Pare că ne-njurăm, când noi de fapt ne alintăm
O ardem neconvențional, da’n primul rând ne respectăm
Încă ne căutăm, pentru moment rămânem solo
Dar când toți vor dispărea, știu că EL va fi acolo!
REFREN:
Indiferent cât mi-ar fi de greu
E suficient să te am la pieptul meu
Pot trece de toate, vânturi sau ploi
C-am un cer senin când mă uit în ochii tăi!
E totu-atât de simplu, deși pare că-i greu
Știu că dacă n-ar fi ea, nu aș fi nici eu
Ea e femeie și copil în același timp
Ea o să-mi dea totul, c-o să-i dau totul în schimb
Chestiune de timp până ne vom întâlni
Și știu mai mult ca sigur că atunci când va veni
Vom sta unul lângă altul, transformând noaptea în zi
Ne vom certa să ne-mpăcăm, ca niște copii
Ne vom lua de mână, punând degetul pe hartă
Și, fără nepăsare, vom pleca în lumea largă
Vom atinge limite la care alții doar visează
Și vor spune: Vrem să fim ca domnul și doamna Leasa!
Ea nu e universul, căci prin ea eu nu mă pierd
Ea e doar un răsărit ce-l țin în suflet permanent
Am așteptat-o atâta timp și încă o aștept
Va veni, căci pentru ea îmi bate inima din piept!
REFREN:
Indiferent cât mi-ar fi de greu
E suficient să te am la pieptul meu
Pot trece de toate, vânturi sau ploi
C-am un cer senin când mă uit în ochii tăi!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și neconvențională, o conexiune unică între două persoane. Vorbitorul anticipează o viitoare întâlnire cu persoana iubită, fiind convins că vor depăși orice obstacol împreună.