Se riscă totul în sufletul orașului,
se întâmplă totul în sufletul orașului.
Se lasă cu greu seara în orașul meu,
aici fiecare noapte e Noaptea Sfântului Bartolomeu.
Hoți pe post de hughenoti sunt gata să vă lase morți,
vezi zăvoare pe mașini și lacăte la porți.
Furăciuni în parcare, aici n-ai timp să spui că doare,
victime colaterale, gaboiri, patrulare, adrenalină.
Poți deveni victimă dacă e vreun Păunescu matolit bine într-o mașină,
orașul geme, nestemate și geme cluburi mondene,
gheață în frapiere și în vene, nimeni nu-i vede.
Bagabonți rupți în două prin ghene privind totul printre gene,
hai c*aie ardele repede.
Nopțile-s tulburi, vezi p*zdele în cluburi,
superoferta de trupuri pentru oameni ce dau cu trucuri.
Atmosfera se-ncinge și frige,
deci dacă-i de ceva frăție, las-o așa că te incinge.
Se întâmplă totul în sufletul orașului,
se riscă totul în sufletul orașului,
trăiești și mori în sufletul orașului,
și dacă vrei să spui ceva, evident n-ai cui.
Adulmec vântu’, scrutez cu gându’ strada,
privirile dubioase le observ c-un ochi de radar.
Tic tactic, telepatic, practic cu brigada arta
supraviețuirii fără a interfera cu garda,
ca pe aici cordiala umblă mafia mondială,
sprijinită, îngrijită pe-o mită de lepră locală.
Deși în manevra lor n-avem nici un vot de-a le lua,
resimt steagul străin în plin băgând pe gât moneda.
Dăm TVA, impozit, taxe, tot gunoiul,
da am pretenția ca cu acești bani să nu sponsorizăm războiul.
Ce face un pește-pește, domnește el trotuarul
sau lege s-amendeze iar cumva particularul?
Multinațional transmit, nu senzațional,
mesajul adițional pe acest INC internațional.
Vor zice că-s paranoic, zâmbesc deja ca Bundy,
pregătit demult să trec ca Tupac, Kennedy sau Gandhi.
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură și periculoasă a vieții de oraș, unde corupția, violența și lupta pentru supraviețuire sunt omniprezente. Artistul observă și critică sistemul, simțindu-se neputincios în fața injustiției și a influenței străine.