Strofa 1:.
Începe ca orice poveste din realitate
Cu fapte consemnate în jurnalul vieții, frate
Poate că toate au un sens peste noapte
Întâmplările se traduc în vorbe, nu în șoapte
Greul a trecut, esențialul s-a petrecut
La unii urât, la alții doar tăcut și poate doar la puțini plăcut
De multe ori în viață am tăcut
Ca să maximizez plăcerea timpului petrecut
Cu cei dragi și prieteni în trecut
Oare când am avut timp să mă plimb cu bunica-mea
S-ascult povești de demult
Spuse cu pasiune și cu mult tumult.
Refren x2:.
Atunci când rămâi singur pe acest pământ
Când te simți doborât, terminat și înfrânt
Realizezi că de fapt nu ești chiar de gheață
Însă cu siguranță doar un turist în viață.
Strofa 2:.
În partea doi am să relatez despre noi
Despre faptele săvârșite și apoi
De felul în care ne amintim cu plăcere
De oamenii de la bloc cu care beam bere
De femeia de servici cu sânii mici
Dar asigurați pe 3000 de coco ce terminați
De tubul lacrimogen dat în scară într-o vară
De vecinul de la parter permanent gata să sară
Dacă jucam fotbal la el sub geam
I se spunea Bosorogu, el credea că Van Damme
De glonțul de Tab detonat lângă jgheab
De mineriadă și canalele ICAB
De Acab, de berile Dab și de mașina Saab
Cu care a venit un cetățean de peste ocean
De Piciu și Nebunu, cuplu gen Stan și Bran
De unchiul Bulan, Gidu și Becul Osram
De filme cu karate la Excelsior în spate
Acestea sunt fragmente nicidecum toate
Clipele de aur din copilăria mea
Să dau timpul înapoi mult aș vrea.
Refren x2.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și importanței amintirilor. Naratorul își amintește cu nostalgie de copilărie și de oamenii care i-au marcat viața, realizând că timpul trece repede și că suntem doar niște "turiști" în această lume.