Un țigan avea un copil. Se duce el la primărie:
– Dom’le, am un copil și vreau să-l cheme Deșu!
– Interesant nume!
Îi mai naște o dată nevasta.
Țiganul: – Dom’le, mi-a mai născut și al doilea copil și vreau să-l cheme Deșu!
Omul: – Dar mai aveți un copil cu numele ăsta!
– Dom’le, eu așa vreau să-l cheme!
– Bine!
Îi mai naște și al treilea copil, aceeași scenă. La al patrulea, omul nu i-a mai dat voie să folosească numele ăla. Și l-a lăsat o zi să se gândească la un nume. Vine țiganul:
– Ba, o să-l cheme Bangladeșu!
Sensul versurilor
Un țigan insistă să își numească toți copiii Deșu, până când funcționarul public îl obligă să găsească un alt nume. În final, alege un nume și mai neobișnuit, Bangladeșu, satirizând stereotipurile și prejudecățile.