Byron – Marioneta

Am stat atât de mult,
Nu mai am vreo veste,
Niciun amănunt,
Memoria-mi joacă feste,
Nu pot s-o ascult
Prin mii de palimpseste.
Dacă mă privești vei ști că
Am o poveste!
Ca un rob am încercat
Să fiu tot ce vrei tu să fiu,
Dar șansa mi-am ratat,
Se făcuse prea târziu
Și m-am dizolvat
În marea de cenușiu.
Nu mișc acum nici un deget, dragă,
Dar înăuntru sunt viu!
M-am săturat de-acești păpușari,
Ai viselor noastre torționari!
Atârnat ani de zile în zadar,
Acum e timpul să dispar..
Somnul e un chin,
Sătul să aștept să vină
Vreun agent divin
De după cortină,
Vasul mi-e prea plin,
Mă ridic cu forțe noi,
Poate că-ți par ruginit puțin, dar
Mă duc la război!
Eu cred că asta-am mai făcut
Sau poate c-am visat cândva..
Revolta mea e doar atât:
Sfoara fără care n-aș mișca.
M-am săturat de-acești păpușari,
Ai viselor noastre torționari!
Atârnat ani de zile în zadar,
Acum e timpul să dispar,
Mai bine-ți găsești unul nou,
N-o să particip iar la show,
Nu mai vreau să joc un rol,
Să-ți umpli nesătulul gol.

Sensul versurilor

Piesa descrie lupta unei persoane manipulate și controlate de alții, asemeni unei marionete. Ajungând la capătul răbdării, protagonistul decide să se elibereze de sub controlul păpușarilor și să își ia soarta în propriile mâini, chiar dacă asta înseamnă să pornească un război.

Lasă un comentariu