Byron – În Jurul Cozii

Vine de sus,
Minuscul chimic impuls,
Eliberând senzația ce te ține viu.
Planeta în jurul-ți, ocol,
Se luminează când zâmbești,
Copacii împietresc când hrănești negrii-ți câini.
Dorința o simți aerul să-l cuprinzi
– Un vechi bun prieten ce-a tot umblat –
Pumnii îi strângi, îndoieli alungi,
Munții să-i miști cu un sunet ușor intonat.
S-alegi poți doar tu, alege doar tu!
Alege doar tu!
S-alegi poți doar tu, alege doar tu!
Alege doar tu!.
Ceva mai jos
Schimbarea face adversari
Ce doar cu-același vechi regim să-și umple golul pot.
Minciunile, vai,
Pe loc înghițite sunt de nervi,
Așa că hai înapoi la-nceput de tot.
Nevoia se plimbă pe sârma prea întinsă
În echilibru, lăsând loc să intre sentiment.
O rană pe cerul gurii ce nu se vrea atinsă,
Însă nu te poți opri, te furnică insistent.
Dorința o simți aerul să-l cuprinzi
– Un vechi bun prieten ce-a tot umblat –
Pumnii îi strângi, îndoieli alungi,
Munții să-i miști cu un sunet ușor intonat.
S-alegi poți doar tu, alege doar tu!
Alege doar tu!
S-alegi poți doar tu, alege doar tu!
Alege doar tu!

Sensul versurilor

Piesa vorbește despre importanța alegerilor personale și despre lupta interioară necesară pentru a depăși obstacolele. Subliniază că fiecare individ are puterea de a-și schimba destinul, în ciuda adversităților și a influențelor negative.

Lasă un comentariu