Born Again – Fiul Risipitor

A fost odată, într-o țară-ndepărtată
Un om ce-avea doi fii, și multe bogății
Dar iată că într-o zi, mezinul la tatăl său veni, spunându-i:
„O, tată drag, m-am hotărât, cu averea mea eu azi mă duc în lume, plec de la tine,
Căci singur eu doresc un rost în viață să-mi găsesc!”
Și astfel el plecă din casa tatălui,
lăsând în urma lui
lacrimi și durere, lacrimi și durere X2.
Dar în lume tânărul bărbat, a dus o viață de om destrăbălat, om destrăbălat
Banii săi toți i-a risipit doar pe lucruri de nimic
Și în curând el a ajuns sărac și gol și fără ajutorul nimănui
Și cât de mult și-ar fi dorit să guste și el mâncarea porcilor,
dar nimeni, nimeni, nimeni, nu i-o dădea, nu, nu X2.
Și atunci în fire și-a venit, s-a privit și adânc el s-a mâhnit
Și la tatăl său atunci el s-a gândit, cât de mult l-a întristat fiindcă nu l-a ascultat și de-acasă a plecat.
Tată, mă întorc la tine și nu sunt vrednic să mai fiu copilul tău x2
Am păcătuit împotriva cerului și-mpotriva ta x2.
Tată, mă întorc la tine, te rog lasă-mă să fiu argatul tău x2.
Când era încă departe, tatăl său l-a zărit
Cu lacrimi în ochi, bucurie-n suflet l-a primit
L-a-mbrățișat, l-a sărutat cu duioșie, el l-a mângâiat x2
Căci îl crezuse mort, și iată a-nviat,
era pierdut dar l-a răscumpărat.
Fiul meu, fiul meu, te-am iubit mereu x2
Ai fost mort și-ai înviat, ai fost pierdut și te-am aflat, fiul meu, fiul meu x2.