Bosquito – Prieteni

Ceartă-mă, dojenește-mă,
Zi-mi pe bune ce-i în sufletul tău.
Dacă vrei, poți să mă lovești,
Că n-am să ți-o iau în nume de rău.
Și prefer de-o mie de ori
Să mă-mpungi săgeată cu săgeată
Decât să te rupi din noi,
Să taci, să pleci, să lași totul baltă.
Oare tu mai știi
Când eram copii
Eram cei mai buni prieteni.
Doar doi pustani
Fără stres sau bani
Eram cei mai buni prieteni.
Orice vis ne ieșea,
Acum ne certăm ca să ne-mpăcăm,
Că-mi ești cel mai bun prieten.
Am să ți-o zic de la obraz,
Am să te scutur ca să îți revii.
Îți promit c-o să te taxez
Ori de câte ori o iei pe câmpii.
Dar singur nu am să te las
Într-o lume care-i plină de „oameni de bine”
Care-ți zic ce vrei să auzi,
Însă nu dau nici doi bani pe tine.
Oare tu mai știi
Când eram copii
Eram cei mai buni prieteni.
Doar doi pustani
Fără stres sau bani
Eram cei mai buni prieteni.
Viața ne adora,
Acum ne certăm ca să ne-mpăcăm,
Că-mi ești cel mai bun prieten.
Mai știi că era imposibil să fim ținuți în loc,
Că-i scoteam din sărite pe toți moșii de la bloc,
Că nu era zi fără să fac o magaoaie
Și-mi țineai spatele când mă băgam în vreo bătaie.
Ți-amintești de la ore când chiuleam
Să fumăm câte-o babană
Pe un Guns sau o Nirvana.
Și seara când venea
O ardeam aiurea
Prin beciuri de bloc
Să dăm atac la damigeană.
Și carte după carte devoram
Și câte-n lună și-n stele toată ziua discutam
Voiam să fim deștepți, să realizăm ceva în viață
Să nu fim niște proști la fel ca oamenii păiață.
Și vara la terase la mare
Dădeam câte o țeapă că n-aveam bani de mâncare
Și-am pus pariu atunci fetele mințile ne-au luat
Ca să vedem care din noi ajunge primul bărbat.
Oare tu mai știi
Când eram copii
Eram cei mai buni prieteni.
Doar doi pustani
Fără stres sau bani
Eram cei mai buni prieteni.
Orice vis ne ieșea
Acum ne certăm ca să ne-mpăcăm
Că-mi ești cel mai bun prieten… da