Bodolan David – Asta E Viața

Asta e viața.
1. OK! Sunt dezolat, am fugit și am plecat,
Din tot ce am văzut nimic n-am învățat.
Încerc să-mi zic, că încă-s mic,
Că sunt copil nevinovat, nu știu nimic,
Cu toate că am stare, n-am adunat nicio avere,
Ci fiecare ban l-am cheltuit la întâmplare.
De fapt, nu vreau să zic că-s egoist,
Dar nu sunt trist,
Încerc să mă conving că sunt un optimist.
În jur totul și toate decurg natural,
Am devenit și eu normal, că nu sunt animal.
C-am încercat să mă obișnuiesc,
Cu-n stil de viață care vreau să-l trăiesc.
Nimeni nu mă convinge, toată lumea mă împinge,
Ca să joc și eu măcar o minge..
Că-n viață-am învățat,
Că lumea e un loc în care poți să plângi necontrolat.
Timpu-trece; e noapte: ora zece,
Ploaia cade; vântul bate rece,
Și cu toate că-i târziu, aș vrea să zbor,
Să mă întind într-un pustiu, să mă arunc de pe un nor,
Că zâmbetul n-a dispărut..
Cu toate că am vrut, n-am mai putut,
Ca să zâmbesc ca la-nceput,
Și.. nu pot să spun că-s fericit, da-s bucuros,
Nu pot să cânt, da pot să scriu frumos,
Nu pot s-alerg, da știu să arbitrez,
Și știu să mă distrez, și pot să și dansez..
Refren: /:Că asta este viața,
Arată-ți fața, înfruntă întunericul și ceața,
Și dacă crezi că ai destule dovezi,
Încearcă ca să te distrezi, să te distrezi, să desenezi,
Să cânți, să scrii, și DACĂ nu știi,
Te-nvață lumea cum să fii..
Că asta este viața:/X2.
2. Și hai să devenim serioși,
Să nu fim lași, să ne gândim la următorii pași,
Căci viața e frumoasă; da nu e prea miloasă,
Acuma vine și acuma pleacă,
Zâmbetul dispare, lacrima devine seacă,
Îți dă o bucurie ce nu ține-o veșnicie,
Și tu râzi.. Tu râzi și te-ncrezi,
În tot ce știi și ce visezi.
Dar mai avem multe de învățat,
Lumea s-a schimbat, se spune că-i interesant,
Și când toți te cred nebun, arată-le că ești mai bun,
Că nu te temi nicicum.. de ceea ce spun..
Și-am încercat ca să mă liniștesc,
Să mă gândesc, că am motive să trăiesc,
Și-am fost așa de liniștit, că toate mi-au ieșit,
Nu m-am temut deloc că nu-s fericit,
Cu toate că.. viața mea se împărțea în 5 cărări,
Le-am dat în supărări, și am urcat pe scări,
Și-am învățat că viața merge înainte,
Că vrei-nu vrei ea trece și se simte,
Și tre’ să ai răbdare, că într-o clipă oarecare,
Ghinionul vine și lovește-n scutul tău de apărare,
Fii tare frate, nu te lăsa să cazi pe spate,
Încearcă ca să ieși din noapte
Și-aici pun puncte, puncte, puncte..
Că pot să spun încă multe, multe, multe!

Sensul versurilor

Piesa vorbește despre acceptarea vieții cu bune și rele, despre a învăța din greșeli și a merge mai departe cu optimism. Chiar dacă viața este grea și imprevizibilă, este important să ne bucurăm de momentele frumoase și să ne găsim puterea interioară pentru a depăși obstacolele.

Lasă un comentariu