Ce crezi, nană, că mi-e bine
C-adorm cu gândul la tine,
Pun capul pe căpătâi
Și visez că te mângâi,
Mă trezesc, nu ești cu mine,
Aș striga, dar n-am la cine.
Neicuță, ce hoț mai ești,
Multe mândre păcălești,
Spune ce mănânci, ce bei
De ai lipici la femei,
Le descânți cu busuiocul
Ori așa ți-a fost norocul.
Mi-aș face, nană, cu tine
O căsuță în pădure,
Una mică, pitulată,
Doar de soare luminată,
Să adorm și să mă scol
Lângă tine, puișor,
Mândrele să nu te vadă,
Să nu-ți fie alta dragă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și singurătatea resimțite de protagonist din cauza absenței persoanei iubite. El își imaginează o viață idilică alături de ea, departe de tentațiile și influențele exterioare, reflectând gelozia și teama de a o pierde.