Mi-este dor de tine, viața mea
Vreau să fii cu mine, nu mă lăsa
Doar tu poți să înțelegi durerea mea
Am ajuns să plâng de mila mea
Nu mai am pe nimeni, nimenea
Zi de zi tristețea bate la ușa mea..
I:
Mă tem de singurătate
Că e pustie și grea
De ea mi-a fost frică în viață
Și tot n-am scăpat de ea.
Mă mint mereu în gândul meu
Că sunt și eu fericit
Dar de când m-ai părăsit
Eu nu mai am nimic.
Refren:
Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tot ce-i al tău
Mi-e dor de serile să dormi la pieptul meu
Mi-e dor de vocea ta care mă liniștea
Mi-e dor de mâinile care mă mângâiau.
II:
Mă rog la Dumnezeu
Mă rog să nu mai plâng
El e singurul ce știe
Cât de mult am suferit.
Chiar și după atâta timp
Eu tot te mai iubesc
Mă trezesc din somn plângând
Și-mi amintesc..
Refren:
Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tot ce-i al tău
Mi-e dor de serile să dormi la pieptul meu
Mi-e dor de vocea ta care mă liniștea
Mi-e dor de mâinile care mă mângâiau
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și durerea resimțite după pierderea unei persoane dragi. Naratorul se confruntă cu singurătatea și tristețea, amintindu-și cu nostalgie de momentele petrecute alături de persoana pierdută și implorând divinitatea pentru alinare.