Nană cu fântână-n curte
Și cu mândrulițe multe,
Să îți schimbi mândruțele
Precum schimbi cămășile,
Căpătâi nicicând să n-ai,
De noroc să nu mai dai.
Când or veni la fântână
Apă-n găleată să pună
Să iei una câte una
Să îți facă ție cina,
Iară seara după cină
Să te adoarmă pe mână,
Asta să le fie plata
C-au luat apă cu găleata.
Iubește, neică, iubește
Și la tine te gândește,
Iubește bună și rea
C-o fi vreuna a ta,
Iar dacă n-o vrea niciuna,
Nană, închide fântâna,
Vine-o vreme și vezi bine
Să iubești ce mai rămâne.
Sensul versurilor
Piesa descrie o femeie curtată și sfaturi despre dragoste. Sugerează că dragostea ar trebui căutată, dar și că uneori e mai bine să te retragi și să aștepți.