Direct din Timișoara, locul unde-a început
Revoluția-n toată țara, uite că am apărut
Vreau să-ți povestesc ce-nseamnă să nu ai
Să privești la altu-n curte și să rămâi fără grai
Frate, asta-i țara unde atunci în ’89
Au murit sute de frați sperând la o viață nouă
Merg pe stradă și privesc la cei din jur
Și văd, văd că viața lor nu merge așa de șnur
Stau și mă întreb, păi cum se poate, frate?
Să fim închiși de foame într-o țară-n libertate!!!
Totul merge-n jos, nu știu dacă-i observat
Că România asta e o țară de c***t
Și m***s pe orice fel de lege care mă obligă
Să-ți bag banii-n buzunar când io n-am de-o mămăligă
Văd pe la colț puștanii cu foaia-n mână
Și sincer mă bucur că au învățat să spună
Cum te fură statul, cum muncești ore degeaba
Cum arată pe la știri că ăla și-a bătut mama
În fine, n-are rost să mai vorbim aiurea
Că ne-am obișnuit în țara noastră, România.
Hai să ne destindem și să nu mai discutăm
De sistemul depravat contra care toți luptăm
Nu mai are rost să mâncăm nervii degeaba
Că tot aici murim în țara noastră, România.
Zicem c-o să meargă, zicem c-o să fie bine
Că n-o să-ți spui român cu rușinea în privire
Suntem ca niște termite care vor distruge totul
Și sperăm în continuare că o să se stingă focul
Și mi-am lăsat demult speranțele să plece
Că înghețau de frig în lumea asta tot mai rece
Totul se întunecă și tot devine negru
Și lupt din răsputeri ca să pot să rămân integru
Nu mai are rost să lupți o viață-ntreagă
Să-ncerci să schimbi ceva când toată lumea-i bleagă
Nimeni nu te-ascultă, nimeni nu vrea ca să știe
Ce părere ai și oare dacă-i bine
Posesorii-și etalează bogățiile-n mulțime
Și trec nepăsători pe lângă oamenii ca mine
În fine, n-are rost să mai vorbim aiurea
Că ne-am obișnuit în țara noastră, România
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea față de situația din România, criticând corupția, inegalitatea socială și lipsa de speranță. Artistul descrie o realitate dură, unde oamenii se luptă pentru supraviețuire într-un sistem care pare să-i dezavantajeze constant.