Mult am suferit și-am plâns,
Neică, pentru tine,
Mi-amintesc, neicuță, o vreme
Nu știai de mine,
N-ai luat lacrimile-n seamă
Când mi-a fost mai greu
Și te-am blestemat întruna,
Nană, puiul meu!
Altă fată mi te-a luat
Gândind că e bine
Să fii, neicuță, cu ea,
Să mă uiți pe mine,
Dar tu știi, neicuță, bine,
Omul ce greșește
Dacă face rău altuia
Viața îi plătește.
Poate că ai suferit
Și tu ca și mine,
Ai fi mers pe drum vorbind
Numai tu cu tine,
Mai devreme, mai târziu
Viața nu te iartă
Și-ți plătește pentru tot
Ce-ai făcut odată.
Sensul versurilor
Piesa exprimă suferința profundă cauzată de o iubire pierdută și blestemul aruncat asupra celui care a provocat durerea. Se vorbește despre credința că faptele rele se întorc împotriva celui care le comite, iar viața va plăti pentru greșeli.