N-am înțeles de ce n-au înțeles c-așa stă treaba,
N-am priceput de ce suferă din nimic tornada.
Am început să trag concluzii și să spun:
„Bun, oi fi nebun, m-oi fi prostit eu că ei n-au cum.”
Auzi, zile că-ți merge prost că nu ai bani,
Chiar dacă nu-i adevărat, tu fă ce-i bine pentru fani.
Sau ce cred ei că-i bine pentru ei,
Doar ei s-așteaptă să le dai ambrozie ca la zei.
Să le-o dai pe gât, să simtă toată hrana,
Să le faci baie cu bule și rățuște, să fie vana,
Asta-i ce cred ei că-i bine pentru ei,
Doar ei vor kile de albume-n cap să fie grei,
Să le pirateze, să te poată critica, „De ce te-ai comercializat?”
„Că tu ești prost nu-i vina mea”.
N-am înțeles deloc, „Scuze boss” vorba lui Sauce,
Ei vor s-audă că tu-ți iei mâncarea de pe jos.
N-ai ce să poți să faci, ești plin de draci
Ți-e frică să privești adevăru-n față și te tragi,
Las-o n-ai pic de umbră,
O urmărești tu pe ea și treaba devine cam sumbră. x2
Stai ca-n peșteră să nu te audă mulți,
Să te-audă doar ei, că restu n-au voie, sunt inculti.
Numai ei pot asculta piesa pe net,
Unde se-nghesuie mai mulți ca la TV și nu-i corect.
Că dacă te-am văzut eu televizat,
Și-aveai tot felul de reclame și simboluri, te-ai stricat.
Nu te mai recunosc că lumea asta ți-a pus măști,
Ți-ai vândut și sufletul, nu te mai vreau în căști.
Nu te mai vreau în căști! Fă bine și renunță,
Du-te acasă, du-te, bagă-ți mințile-n cușcă,
Fugi, pădure, fugi, du-te și te ascunde,
Că-știa vor să-ți taie toți copacii, da’ cum de?
Te tunde, cu comentarii-n loc de foarfeci,
Hater e puțin spus, e troll din cei ce stau în beci,
Te rade, te lasă rece că nu-ți lasă sânge pe bărbie,
Îți lasă tot ce au pe felie..
N-ai ce să poți să faci, ești plin de draci
Ți-e frică să privești adevăru-n față și te tragi,
Las-o n-ai pic de umbră,
O urmărești tu pe ea și treaba devine cam sumbră. x2
Versurile astea se zbat rău de tot să iasă iară,
Din ecran, (???) dau pe-afară,
M-am așezat prea mult pe gândurile mele,
Am boală pe ele, toate le-am salvat pe desktop, nu pe coală.
Îmi zic că nu e bine, că mi-am bătut joc de ei,
Că m-am îmbarcat în mizerii din apa sâmbetei,
Cu barca demnității, am plecat, am dispărut,
Cu tot cu ea, când m-a luat valul și nu mi-a plăcut.
Au vrut ei să mă țină în loc în apă stătătoare,
Să mă țină închis în bloc să nu mai văd eu soare,
Acolo să-mi petrec tot timpul la răcoare,
Ca-n peșteră, din umbră, de unde-am venit oare?
De unde-am apărut, unde naiba m-am născut.
Să-mi pun pe masă un gând, lung și să-l ascut.
Să-i împung cu strofe ce le plac lor, le-au vrut
Da’ nu le dau, nu m-am tâmpit, mai bine stau tăcut.
N-ai ce să poți să faci, ești plin de draci
Ți-e frică să privești adevăru-n față și te tragi,
Las-o n-ai pic de umbră,
O urmărești tu pe ea și treaba devine cam sumbră. x2
Sensul versurilor
Artistul exprimă frustrarea față de așteptările contradictorii ale fanilor și critica nejustificată. El se simte prins între dorința de a rămâne autentic și presiunea de a se conforma gusturilor publicului, retrăgându-se într-un spațiu personal, "în umbră", pentru a-și proteja integritatea artistică.