Vlad Dobrescu – Vlad Dobrescu – Ăștia Mici

Intro:
Fii atent că-am o poveste de spus.
Fii atent ca să-nțelegi ce-asculți. x2

Strofa I:
Mai demult știam pe
Trei tovarăși care-n fiecare seară
Se-ntâlneau pe aceeași scară de bloc din capitală,
Stând la un PET și-un cui.
Bănuiesc că știți rețeta, nu-i
Secretu’ nimănui, și eu nu încerc a mă repeta că
Iarba-i un subiect fumat, dar stai să-ți zic
Despre ăsta mic ce voia să fie parte din trib,
Foarte din timp, că-n loc să admire super-eroi cum zboară,
El atârna să prindă dumele noi de la scară.
Ăștia făceau caterincă
Și-l trimiteau la magazin să cumpere țigări și-nc-o sticlă (și-nc-o sticlă).
El fericit că se simțea folositor,
Era gata de orice ca să crească-n ochii lor.
Și-ntr-o bună zi apare: „Care-i treaba, frațiioare?
Am venit cu ceva tare, s-ar putea să vă omoare!”
Și-a scos un joint făcut prost, l-a aprins, era pe val,
S-au prins după miros, era c***’ ăla legal.
Unu i-a zis: „Vrei să fii bagabont? Fii unul inteligent
Ce nu ia droguri sintetice.
Tu pricepi?
Când zic ceva, ție ți-i se rupe filmu’, scrie ‘va urma’
C-ai băgat de toate ca un șaormar.
Data viitoare când te prind, îți rup capu’
Și-acum du-te acasă, roagă-te să nu-i zic și lu’ tac-tu!”
I-a dat una peste bot, i-a zburat jointu’, l-a strivit
Și după aia nimeni nu l-a mai văzut un timp.

Refren:
Ăștia mici iau tot în bătaie de joc,
Să se omoare-i un sport, li-i se pare tare de tot.
Să pună paie pe foc, că n-au răbdare de loc,
Își bagă pentru prima oară drog, în scara de bloc. x2

Strofa II:
A trecut timpul și circula vorba, de la o vreme,
Că ăla micu’ își bagă mai mult Spice decât un Fremen.
S-a-nconjurat cu doi frați gemeni, vecini de-ai lui,
Te doare capu’ ce e în mintea lui.
Să facă rost de bani, când merge prost e clar,
Atunci boss face chetă, e un boschetar.
Dar pot și ei să se strângă, toți trei se combină,
Merg morți pe stradă ca Michael Jackson în „Thriller”.
Și-așa într-o seară-i vede pe ăștia-i mei
Fumând un joint pe scările unde stăteau de obicei.
Și, de regulă, evita, dar azi nu s-a retras,
C-a tras sare de baie pe nas, acu-i viteaz și
Râde, face panaramă încercând să se bage-n seamă
Cu glume proaste de parcă nu și-ar da seama ce-nseamnă.
Doar că nu e gata de un duel,
Nasol pentru el, aș cere fault, dacă știi să fluieri,
Că unu l-a luat pe borac de păr
Și i-a dat o mare bucată, de-a zburat pe scări.
Părea grav, dar s-a ridicat repede și-a fugit
Și după aia, nimeni nu l-a mai văzut un timp.

Refren:
Ăștia mici iau tot în bătaie de joc,
Să se omoare-i un sport, li-i se pare tare de tot.
Să pună paie pe foc, că n-au răbdare de loc,
Își bagă pentru prima oară drog, în scara de bloc. x2

Strofa III:
A mai trecut timp, și pustiu’ a încetat să se mai joace.
De mult timp, dacă aveai planuri să-i dai capace,
Mai bine dă-le cancer, că-i cam cel mai șmecher,
De la Ștefan Cel Mare la Schwarzenegger.
Poți să-ntrebi de el, palmele luate se pare
L-au trezit la realitate, c-a renunțat la legale.
Apoi s-a ridicat repede (cum?)
Niște mișcări deștepte, și-un pic de noroc.
Și ăștia trei, tot pe scara de bloc,
Acuma-i par mici, și intră-ntre ei cu tupeu,
Le zice: „Faceți cunoștință cu produsul meu!”
Și le întinde o bucățică, de cam 1g-u.
Io-i zic Greuceanu, că-i greu, ca un duel cu-n Zmeu.
Lipsiți de-ncredere au luat verdele, au rulat repede, au scos brichetele, aveau toți fețe de
Măgăruși lungi ca-n desenele animate,
Eliberați de gravitație, și-au dat seama de gravitate.
„Tare nu? Și-am destulă pentru toți,
Doar să spuneți cantități, și să puneți banii jos,
Că n-am încredere-n nimeni, prietenii știu de ce!”
Și le-a aruncat o privire de-ai fi zis că vrea să-i spintece.
Dar se abține, acum cunoaște jocul prea bine,
Văzând alți dealeri tari în gură că se duc mai tineri.
Au stabilit să se-ntâlnească a doua zi,
Pe la zece pe exact aceleași scări de pe care-l împinsesera.
Când se-nsera, erau pe zonă, calculând cât s-ar scoate dacă ar combina o tonă,
Așteptându-l p-ăla mic, să le aducă un kg.
M-am dus acasă, i-am văzut la știri.
Trebuia să se fi prins, unii știu din instinct,
Că oricât de mare, pentru alții ești un d-ăsta mic,
Un sacrificiu, tribut, care trebe’ plătit,
Ca ăștia trei pe care nu i-am mai văzut de-un timp.

Refren:
Ăștia mici iau tot în bătaie de joc,
Să se omoare-i un sport, li-i se pare tare de tot.
Să pună paie pe foc, că n-au răbdare de loc,
Își bagă pentru prima oară drog, în scara de bloc. x2

(bloc, bloc, bloc, Vlad Dobrescu dă mesajul pentru rapperi, din nou
Nu vă iau la mișto, m-am întors în studio
E FacemRecords din nou, și-am ieșit!)