Pe tabla vieții începi să construiești ziduri
În timp ce un bătrân veteran își plânge fața printre riduri
Zi de zi vezi cum lumea se schimbă-n rău
Și vezi cum dispare pe rând tot anturajul tău
Străzile din cartier sunt spălate de ploi
Dar primii pași rămân imprimați în noi
Prima căzătură pe cimentul rece
A rămas în trecut, totul trece
Prima palmă luată, primu’ pumn dat
De fiecare dată m-am ridicat, am ripostat
Am fost atent la fapte și n-am plecat
Mi s-au spus pe dinți și am ascultat
Sunt și voi fi la fel, aceeași istorie
Când o să fie să cad, să cad în plină glorie
Cu pixu-n mână și negativu’ pe fundal
Asta e visul meu neîncetat și hilar.
Sunt trase prea multe gloanțe în prea multe direcții
Sunt loviți cei care n-au luat din școala vieții lecții
Soldați rămân în picioare până-n ultimu’ moment
Un soldat va fi mereu în jur atent x2.
Eram copii, nu aveam cum să avem regrete
Eram prea mici să putem purta sentimente
Mai știi cum era când ieșeam afară?
Vechiul anturaj și nopțile de vară
Poate dacă nu mergeam cu capul sus și privirea înainte
Acum nu mai aveam ce să exprim în cuvinte
Înc-o foaie scrisă, înc-un vers rostit
E o bucată de vârstă pierdută-n timp
Frânturi din viața mea puse pe o foaie
Versuri puse pe negativ, povestiri, războaie
Știi cum e să stea cineva pe capul tău mereu?
Încercând să te ridice chiar dacă era greu
Încercam să fac versuri, melodii ascultând
Dacă nu reușeam, sfârșeam râzând
În niciun caz suspinând
Dacă am ocazia să fac ceva, de ce să mă ascund?
Sunt trase prea multe gloanțe în prea multe direcții
Sunt loviți cei care n-au luat din școala vieții lecții
Soldați rămân în picioare până-n ultimul moment
Un soldat va fi mereu în jur atent x2
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a greutăților vieții, văzute prin ochii unui "soldat" care a învățat lecții importante. Versurile evocă amintiri din copilărie și determinarea de a merge mai departe, în ciuda obstacolelor.