Însoară-te, badea-al meu,
Că mie nu-mi pare rău,
Că nădejdea de la tine
Îi ca firul de subțire.
Ca firul din pânza nouă
Dacă-l tragi se rupe-n două,
Ca firul din pânza veche
Dacă-l tragi se rupe-n zece.
Însoară-te, bădișor,
Să nu-mbătrânești fecior,
Însoară-te, nu mai sta,
Dar ca mine nu-i afla.
Sensul versurilor
Piesa exprimă, într-un mod ironic și jucăuș, dezamăgirea unei femei față de un bărbat pe care îl îndeamnă să se căsătorească cu altcineva. Ea sugerează că speranțele pe care le-a avut în el s-au destrămat, dar, în același timp, se laudă subtil, afirmând că nimeni nu-l va iubi ca ea.