Dragu-mi-i să cânt, să joc
Că am la inimă foc
Și mi-i drag la veselie
Cu oameni de omenie,
Ceteraș cu patru strune
Tu mă veselești pe mine,
Pe mine, pe neamul meu
Tu ne veselești mereu.
Cântă gura că-i voioasă,
Inima mi-i bucuroasă,
Cine să poată răbda
Când aude cetera?
Ceterașul de la voi
O cerut gură la noi,
Noi i-am zis că nu i-om da,
El a zis că n-a cânta,
Ceterucă, bine tragi
Numai voie bună-mi faci,
Ceteraș cu patru strune
Tu-mi faci voie bună-n lume.
Ceteraș, cetera ta
Cum ne veselești cu ea,
Cântă și nu te lăsa
Că te-ntrece gura mea,
Veselia, voia bună
Mi s-or pus azi la inimă,
Cetera și omul mândru
Mi-or luat mintea și gândul.
Cetera și om frumos
Astea-n lume dragi mi-or fost,
Cetera și omul drag
Numai voie bună-mi fac,
Neamul meu îi veselos
Că-i viță de om frumos,
Veseloasă îs și eu
De dragul neamului meu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a cânta și de a petrece alături de oameni dragi, fiind acompaniată de cetera. Este un cântec despre veselie, apartenență și aprecierea tradițiilor.