Veniți, creștini, la rugăciune
În Casa Domnului cel Sfânt,
Veniți, creștini, plecați genunchii
Și fruntea voastră la pământ.
Veniți la Mine cei osteniți și-mpovărați,
Odihna, Pacea Mea cea Sfântă,
Și Mângâiere să aflați.
Când clopotele-ncep să sune
În zori de zi cu glas duios
Răsună-n undele lor tainic
Chemarea Domnului Hristos.
Veniți la Mine în Casa Tatălui cel Sfânt,
Veniți, creștini, plecați genunchii
Și fruntea voastră la pământ.
Răsună munți, răsună dealuri,
Pământu-ntreg la Glasul Sfânt,
Se-apleacă-n fața Lui natura,
Văzduhul tot cu nori și vânt.
Veniți la Mine cei osteniți și-mpovărați,
Odihna, Pacea Mea cea Sfântă,
Și Mângâiere să aflați.
Creștinii noștri din vechime
Pe sub pământ făceau altare
Și pe furiș în miezul nopții
Mergeau cu toții la-nchinare.
Veniți la Mine, În fața Sfântului Altar,
Veniți să dezlegăm păcatul
Și să ne înnoim cu har.
Sensul versurilor
Piesa este o invitație la rugăciune și închinare în Casa Domnului. Subliniază importanța credinței și a căutării păcii și mângâierii divine, amintind de tradițiile creștine și de sacrificiul înaintașilor.