Am întrebări de pus, răspunsuri de dat, gânduri de-ascuns,
oameni de uitat, pe foaie rânduri de pus,
și nu știu ce am când mă blochez privind în ochii unei fete,
am două mâini stângi și mă simt lovit de două drepte,
am de urcat trepte, pete de șters, supradoze de stres
aceleași chin spus în alt vers,
iar lumea are un alt mers, care mie-mi scapă,
am nevoie de dragoste cum are deșertul de apă,
în mine – port de epavă,
câteodată în privire-am otravă și
furia mă face să simt prin vene cum îmi curge apa,
de multe ori mi-e frică, am senzația că totul pică,
și nu găsesc nicio soluție,
îmi închid ochii să-mi spun: eșecul nu intră în discuție,
am învățat că uiți adevărul dacă tot minți,
că totul se reduce la ce simți,
am găsit forța să merg mai departe,
că m-am gândit că vom deveni din copii – părinți,
privesc în gol,
la școală fumez pe hol,
mă fascinează modul în care se împrăștie fumul,
convins că duce undeva – îmi urmez drumul,
și mai am o problemă, nu mă pot detașa,
asta e, am tot ce am spus mai sus, și e bine așa..
acum vreo 18 ani când m-am născut,
am urlat, dar parcă asta a prevăzut
ce-avea să vină: viitorul înnorat,
sunt elementul comun
ce definește această Românie,
ai vrea să uiți de tot, ce n-ai da să scapi de sărăcie,
cu toate astea, sunt bucuros cu ceea ce am,
sunt bucuros cu ce am primit,
sunt bucuros fiindcă am ceva de oferit.
când simți că-n viață nu te răsplătește pe merit,
gândește-te că sunt mulți ca tine, chiar mai rău,
fii fericit, momentan ești fraier,
atâta timp cât îl ai pe tata să-ți ofere credit,
firesc, fără să glumesc, bucură-te
și la ciorba de fasole nu fa nazuri,
poate peste ani ajungi în stradă,
nu mă crezi, există cazuri,
dar toată asta m-a ținut cu picioarele pe pământ,
am învățat: că-n viață să respect
pe cel care mă ajută -i lucru sfânt,
iar dacă viața va fi și mai grea de-acum încolo,
îmi accept soarta,
Apocalipss, 2002, VeritaSaga.
X4
sunt fericit..
am sentimentul am reușit,
am sărăcia,
am simțit – am prietenia
n-am mai greșit,
am viața și furia cu care te-am privit..
îmi este greu să văd
cum alții au multe, și la mine e prăpăd,
nu mă refer strict la bani
sau la un viitor asigurat peste câțiva ani,
îmi este greu să văd cum alții plecând de jos ajung sus,
lcălcându-și în picioare frații ajung la bogății nemăsurate,
dar pacea sufletească nu-i lasă pe timp de noapte, frate,
îmi este greu să văd cum,
tovarăși cu care stăteam serile la fum,
se-ajung dar se compromit,
cu toate astea sunt bucuros cu ce am, promit
ca atunci când am, să împart cu frații,
Dumnezeu le judecă pe toate, știi..
încearcă să definești ceva în mod clar,
și vei vedea cum dispar
încet, barierele verbale,
încearcă o cale spre interior
și vei vedea cum torc treptele pe care pașii te poartă
oare viitorul ne va purta spre o lume nouă sau spre una moartă
ucisă lent rațiune
urmată de sentimente de slăbiciuni,
totodată de minciuni și cuvinte ce-ascund gândul,
atâtea sunete mi-au obosit cortexul, gâtul
și-acum aș vrea să pot spune ce vreau,
doar cu o atingere de aș putea,
și totuși limitat rămâne, uitat acum,
păstrat pe drum doar de dragul decorului,
de dragul amatorului de senzațional,
și-am uitat senzația,
și totuși sunt fericit într-un mediu,
ce nu-și găsește stația,
căci mai am o urmă de uman acolo undeva adânc
căci prea mult plâng lipsit de-o lacrimă, dar sunt fericit
iar dacă și tu te simți la fel, te felicit.
X6
sunt fericit..
am sentimentul am reușit,
am sărăcia,
am simțit – am prietenia
n-am mai greșit,
am viața și furia cu care te-am privit.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de fericire și mulțumire în ciuda greutăților vieții și a inegalităților sociale. Vorbește despre acceptarea sorții, importanța prieteniei și găsirea bucuriei în lucrurile simple, chiar și în sărăcie.