La joc îmi place să cânt
Când pantofii nu mă strâng,
Să mă-nvârt, să chiuiesc
Cu badea care-l iubesc.
Strigătură:
Joacă, bade, pe mândra,
N-aștepta să zică ea,
Joacă, mă, după zicală,
Nu sări ca zeama-n oală.
Am un bădiț’ mititel
Nu știu ce să fac cu el,
La joc cu el când mă duc
Țopăie ca un butuc.
Strigătură:
Nu vă uitați că joc rău
C-așa joacă neamul meu,
Că de joc nu m-aș lăsa,
Da-mi prea place zicala.
Decât să-l las pe bădița
Mai bine să-mi pierd cătrința,
Că cătrința iară-mi fac,
Bade nu-mi găsesc pe plac.
Strigătură:
Eu cu ochii nu știu face
Numai către cine-mi place,
Și cu ochii am făcut
Numai la cin’ mi-o plăcut.
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a dansa și de a te distra, dar și o oarecare nemulțumire legată de partenerul de dans. Cântăreața preferă să se bucure de muzică și de tradiții, chiar dacă asta înseamnă să facă anumite compromisuri.