I
Când m-am dus și eu cu mielușeii,
Sus la iarbă la păscut.
M-a furat fără de veste somnul,
Mielușeii i-am pierdut.
Refren
M-a certat măicuța vai de mine,
Și ce rău s-a supărat.
Însă ca de fiecare dată,
Pân’ la urmă m-a iertat.
Sunt fetiță voinicuță! (strigat)
Lumea zice că-s drăguță! (strigat)
La oglindă am ce face! (strigat)
Însă treaba nu îmi place.
Hop și-așa și-așa! (strigat).
II
M-a pus mama să păzesc ciorbica
Fiindcă avea de văruit
Am uitat să-i pun mai multă apă
Și ciorbica s-a prăjit.
Refren
M-a certat măicuța vai de mine
Și ce rău s-a supărat
Însă ca de fiecare dată
Pân’ la urmă m-a iertat
Sunt fetiță voinicuță! (strigat)
Lumea zice că-s drăguță! (strigat)
La oglindă am ce face! (strigat)
Însă treaba nu îmi place.
Hop și-așa și-așa! (strigat).
III
M-a pus mama să păzesc ciorbica
Fiindcă avea de văruit
Am uitat să-i pun mai multă apă
Și ciorbica s-a prăjit
Refren
M-a certat măicuța vai de mine
Și ce rău s-a supărat
Însă ca de fiecare dată
Pân’ la urmă m-a iertat
Sunt fetiță voinicuță! (strigat)
Lumea zice că-s drăguță! (strigat)
La oglindă am ce face! (strigat)
Însă treaba nu îmi place.
Hop și-așa și-așa! (strigat)
Sensul versurilor
Piesa descrie peripețiile unei fetițe năzdrăvane care face greșeli, dar este iertată de mama ei. Versurile transmit o atmosferă jucăușă și inocentă, tipică copilăriei.