Urbanural – Dacă Iar O Faci de Oaie

Urbanural – D. O. A. I. E.
[quick].
Mă gândesc la tine și simt că asud
Sunt cu ochii-n lacrimi și cu tricoul ud
Vreau să mă adun, nu pot să te sun
Nu pot spune că sunt rău, dar nici că sunt bun
Stai în mine, mă furnici, ești un mușuroi
Eu mă mint că nu-i așa, dar mă mint pe amândoi
Mă retrag printre note, te caut în toate,
(O să fie ca la-nceput?)
Cine știe? Poate..
Oricum draga mea, ai încredere-n mine
Mai sunt altele-n lume dar nu le compar cu tine
Mă întorc la tine, așteaptă-mă la vizor
Ce-a fost, a trecut, ne-ntâlnim în viitor..
Refren x2.
Dacă iar o faci de oaie
Un vers nu poate să mă înmoaie
Lacrimile nu le vezi în ploaie
Iubirea n-o așterni pe-o foaie.
[kaloo].
Și da, încă-ți simt parfumu-n pernă
Imaginea ta în minte, îmi e eternă
Aud, încă râsul tău, ce amuzant!
Credeam că am uitat, plânsul tău ciudat.
Mi se pare abia după că, nu te mai compari cu nici o altă fată
Mă-ntâlnesc în Mall cu altele
Te-aud parcă în urmă și-mi întorc spatele
Mă fac că nu te mai cunosc
Recunosc că am fost prost
Oricum nu mai are nici un rost
Îți simt parfumu-n pernă și da
Te-am lăsat să pleci, gata, pa!.
Refren x2.
Dacă iar o faci de oaie
Un vers nu poate să mă înmoaie
Lacrimile nu le vezi în ploaie
Iubirea n-o așterni pe-o foaie.
[pietonu].
Dacă o să-ți curgă zeci de lacrimi, eu le prind în eprubete
Ca să știu că greșelile mele n-o să se mai repete
Știi, eu pot să plec, te las oricând că sunt destule fete
Și dacă tu ai răbdare s-aștepți, le las s-aștepte
Intențiile mele-s puse pe foi și dacă tu arunci noroi,
N-o să rămână mai nimic din ce-a fost între noi
Două suflete goale, înseamnă doar doi strigoi
Care caută un strop de soare prin furtuni, trăsnete și ploi
Și amândoi avem ceva și n-o să-i punem capăt
Din ceruri primesc putere, crede-mă, încă mai capăt!
Și te las, cu-o floare, un strop de soare și-un vers
Poți să rupi floarea-n bucăți dar versul nu-i ușor de șters.
Refren x2.
Dacă iar o faci de oaie
Un vers nu poate să mă înmoaie
Lacrimile nu le vezi în ploaie
Iubirea n-o așterni pe-o foaie.
[bones].
Dragostea-i blestemată fato,
Iubirea era de aur, dar eu am stricat-o
Ai terminat-o cu mine de mult timp
Aș vrea să fiu cu tine, n-am vrut să te schimb
Te-am mințit, n-am vrut, iartă-mă!
Tu mi-erai fidelă, îți eram la inimă
Te iubesc și acum, aș vrea să fim din nou împreună
Soarele să strălucească, să nu mai aud cum tună
Mi-amintesc cum norii se-adunau pe cer
Ne certam de fiecare data, sper să nu mai fie la fel
Acum e prea târziu, a trecut prea multa vreme
Sentimentul e încă viu, nu mai vreau blesteme..