VERSE:
Mi-e dor să-ți caut dimineața
Mâna prin cearșaful din
Mătase albă cum e gheața
Sau pielea ta desen pe in.
Mi-e dor de buza ta, gagică
Nebună te-am făcut să strigi
Că vrei, mă vrei, nu știi, ți-e frică
Și râzi și gemi și plângi și frigi.
CHORUS:
Mi-e dor de ce ești tu cu totul
De tine când mă tragi, mă-mpingi
De ochii tăi ce-mi șoptesc locul
Unde din gânduri mă atingi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund față de o persoană iubită, evocând amintiri intime și momente pasionale. Naratorul tânjește după conexiunea fizică și emoțională intensă pe care o împărtășește cu acea persoană.