Ai 3 minute să-ți creezi viața de la 0
Nu ți-a ieșit? Atunci taci în p***a mea, frățelo
Fratele de lângă tine când te ajută poate fi demon
Sau încă nu e, dar în orice caz e demo.
M-am comportat cam ciudat în ultimul timp
Nu că i-aș urî pe toți, dar creierul meu e tot mai fragil și
Nu prea pot să explic ce simt, și ies întotdeauna naspa
Și care-i faza, cu băieții străzii nu alege să-ți expui casa.
Ma simt de parcă-s tot copil, dar totuși tre să înțeleg
Că n-o să iasă totul bine și nu-i pavat pe unde merg
Că noru-i plin de lacrimi ce vor curge când v-a pleca la cer
Aici vorbesc de mama mea și o simt. Și tu la fel?..
Mă cert cu cerul și-l implor să înceteze mereu
Din a-și face sursa de energie din sufletul meu
‘S puțin cam toxic, no s***. vorbe, și plin de noxe
Prin piese trase-n boxeri ce-ți sună acum în boxe.
Ce fac dimineața chiar nu pot numi rutină
Am ziua încărcată și o noapte ce e gata să vină
O lună plină ce nu-mi inspiră siguranță, fram
De câțiva ani somnul meu nu se mai bazează pe vreun gram.
C-am zis stop în p***a mea la drog
Că eram atât de mort încât, mânca-ți-aș, nu purtam un dialog
Atât de panicat, frățică, cu o vârstă atât de mică
Și atâtea teorii argumentate că înnebuneam un psiholog.
M-am comportat cam ciudat în ultimul timp
Prea multe ieșiri nervoase chiar dacă n-am prea ieșit
Știi că ești nefericit și totuși te tot agiți
Să oprești timpul, nu-ți va ieși, dar rămâi blocat în timp.
Îți dai singur de gândit, și tot suferi, ce să zic
Nu va dura la infinit dacă n-o faci să dureze un infinit
Răspunsul e să fii tâmpit, mari șanse mori fericit
Și probabil ești că dacă n-ai fi, ai fi înțeles ce am zis.
Îți pute zâmbetul, așa-i când abuzezi d-un lucru
Și orice problemă înseamnă 2 de parcă ai vedea cvadruplu
S-ajungi să ignori trupu, să vezi interiorul cu alți ochi
Înseamnă să fii special în morții tăi de filantrop.
Ce fac dimineața chiar nu pot numi rutină
Am ziua încărcată și o noapte ce e gata să vină
O lună plină ce nu-mi inspiră siguranță, fram
De câțiva ani somnul meu nu se mai bazează pe vreun gram.
Asta-i caterinca mea, se trage din cartierul clasic
Unde am trăit în tripuri drastic, miniclipuri din jurasic
Orice mâncam era fantastic, nu ne plângeam că e plastic
Și când eram la dracu-n prasnic dădeam țeapă la un taxi.
Cartier înseamnă altceva acum
Nu mai contează inteligența, tre să stai „bine da tot pe pumn” și acum cum
Mai dai dovadă că ești altceva decât
Ce-s ei, te trezești bătut, scuipat, leșinat cu limba-n gât.
Acum un timp adunam brigăzi de pe străzi, vezi
Și-au rămas doar amintiri de nu știi dacă să le păstrezi
Când privești în gol, și îi vezi pe toți zâmbind sincer
Alții în mână cu berea, hașișul sau o minge.
De ce te, de ce te, de ce te temi
Da-te-n p***a mea, asta e crucea dă lemn.
Ce fac dimineața chiar nu pot numi rutină
Am ziua încărcată și o noapte ce e gata să vină
O lună plină ce nu-mi inspiră siguranță, fram
De câțiva ani somnul meu nu se mai bazează pe vreun gram
Sensul versurilor
Piesa explorează luptele interne ale artistului cu dependența, traumele din trecut și realitatea dură a vieții de cartier. El reflectă asupra pierderilor, a amintirilor și a dificultăților de a se adapta la prezent.