Aseară pe vremea ceea,
În muntoasa Galileia,
Asta-i sara de crăciun.
O Fecioară viețuia
Singură la vatra sa,
Asta-i sara de crăciun.
Când de-odată ce văzură
Casa toată se umplură,
Asta-i sara de crăciun.
De-o lumină lucitoare
Ca lumina de la soare,
Asta-i sara de crăciun.
Îngerul Gavril intrase
La Sfânta Fecioară-n casă,
Asta-i sara de crăciun.
Maria s-o-nspăimântat
Și-ntru sine s-o-ntrebat,
Asta-i sara de crăciun.
Doamne ce să fie oare
Astea-s vorbe de-ntristare,
Asta-i sara de crăciun.
Îngerul i-a zis „Marie
N-avea teamă, pace ție”,
Asta-i sara de crăciun.
Că-ntr-acel din cel oraș
Naște-vei un copilaș,
Asta-i sara de crăciun.
Fiul al Domnului va fi
Și Iisus se va numi,
Asta-i sara de crăciun
Asta-i sara de crăciun.
Sensul versurilor
Colindul descrie momentul anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gavriil despre nașterea lui Iisus. Este o poveste simplă, dar profundă, despre credință și miracolul Crăciunului.