Firdousi – Goștasb, Zardost Apăru și Goștasb Îi Îmbrățișă Credința
Și-astfel mai trecu o vreme, când deodată răsăridin pământ — un pom în curtea lui Goștasb, și se-nălțăpână-i adumbri seraiul — pom vânjos în rădăcini,trunchi și ramuri fără număr; frunzele-i șopteau povețe,roadele-i dădeau lumină. Pomu-acesta fiind omși purtând asemeni roade, oare, mai putea muri..?Binecuvântate fost-au urmele și pașii săi,Zardoșt i s-a spus pe nume: el … Citește mai mult