XI – Versuri.pro

Stefan Petică - Xi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Serbare zgomotoasă
Ca-n bâlci. Decor banal;
O boltă luminoasă
Scăldată-n aur pal.
Pe culmea azurie
Chiar soarele de-aramă
Se pare-o jucărie
De proastă melodramă.
Mulţimea îmbătată
De pulbere şi soare
Întoarce-nfierbântată
Un danţ nebun pe care.
Îl farmecă orgia
Din surle, din ţimbale,
Din nai şi măestria
Din cornuri triumfale.
O muzică ciudată
Ce-nalţă orgolioasă
Spre bolta-nflăcărată
Prostia glorioasă.
Mulţimea se aprinde
Şi râde, strigă, -njură.
Paiaţa se desprinde
Din gloată. O figură.
Ciudată: meseria
I-a pus pe buze-un rânjet
Pe care sărăcia
Mereu îl schimbă-n scâncet.
În ochi îi arde para
Durerei care creşte.
Ar plânge; dar ocara
Mulţimei ‘l-ngrozeşte.
Ce, crudă, îmbuibată
Vrea glume, joc, plăcere.
Paiaţa întristată
Priveşte cu durere.
O lacrimă îi pică
Încet şi el tresare
Şi mândru îşi ridică
Privirea sfidătoare.
Spre cer iar a sa minte
Orgoliul străbate;
El trece înainte
Cu braţe încleştate.
Zâmbind din înălţime,
Decât robit durerei,
Să ceară la mulţime
Pomana-nduioşărei.

Giuseppe Ungaretti - Și

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Și fără să-și dea răgaz,
Pentru că fuga unui nor
Da spațiu tainicelor noastre patimi,
Acoperindu-se unul pe celălalt,
Candidele noastre suflete
Gemene, se și deșteptară alergând.

Ion Caraion - Charon - XI

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Câte vieți date întâmplării de zestre
Câte clipe de gheață, câte șoapte
Câte biciclete, câte ferestre
Câte morți așteptându-și rândul
Câte vrăbii urbane, câte mierle campestre
Câte cuie roșii zi și noapte
Găuresc pământul…