Watteau

E ca o sărbătoare a dezastruluiexistența mea între arlechini,întorșii aceștia din lacrimăprin ochii dilatațiai bătrânelor domnișoare.Costum impecabil:de sfârșit de mileniucontrastând cu revolta culorilorînsoțindu-i pe măscăriciprin istorie.Superioritatea evidentăa anonimului de excepție.Numai somnul: coșmardemn de apocalipse,între demonii blânzi și candizicare scot la mezat nopțilevisătorilor romanticiși ale optimiștilor de profesie.