Strofa 1:
Am căutat cărarea către inima ta
Mi-am tot cărat sufletul către ea
Am devenit salahorul sufletului meu și l-am cărat pe tot
Pe cărarea sentimentului ce ți-l port
Și pot să visez când nu sunt lângă tine
Că te devorez dintr-o privire, cu-atâta profunzime
Cât-ai injectat în mine spre o moarte lentă
Sunt devorat de prezența ta absentă
Dacă aș fi tu, nu m-aș da mie
Aș fi o floare ce refuză să fie
Polenizată, ce acum ori niciodată
În propriul parfum ar muri înecată
Asfixiată în ființa sa…
…Viața mea-i o candelă iar tu ești ceara din ea
Ce menține flacăra sub care eu mă sufoc
Când mă picuri în suflet cu ființa ta de foc.

Refren:
Dezbracă-mi sufletul de trup în versuri
Și-mbracă-l în cuvinte dezbrăcate de sensuri
Dezbracă-te de tine, nu-mi răpi plăcerea
De-a mă îmbrăca cu tine, lasă-mă să-ți port pielea (X2)

Strofa a 2-a:
Orice ți-aș spune, te-aș blasfemia, îmi pare rău
Și-mi cer iertare-n numele cuvintelor ce simt
Că nu se pot ridica la nivelul tău
Că nu te pot complimenta cu absolut nimic
Eu totuși le trimit că simt că într-o zi
Pentru tine și ele m-ar părăsi
Dar, oare, te-ar încălzi vorbele mele goale?
Sunt o bucată de asfalt în așteptarea tălpilor tale
Dac-ai fi un cuvânt ai face lumea să orbească
Fiindcă nimeni n-ar putea să te citească
Un cuvânt fără hotar, colosal, ieșit din tipar
Ce n-ar încăpea în niciun dicționar
Ești cea mai frumoasă poezie și-am descris-o
Pe hârtie, cu sângele meu am transcris-o
Eu nu pot să iubesc, de-aia te ador
Căci „ador”…e regele cuvintelor!

Refren:
Dezbracă-mi sufletul de trup în versuri
Și-mbracă-l în cuvinte dezbrăcate de sensuri
Dezbracă-te de tine, nu-mi răpi plăcerea
De-a mă îmbrăca cu tine, lasă-mă să-ți port pielea (X2)

Refren:
Numai te rog, nu spune că mă iubești,
Pentru că eu s-ar putea să nu-ți răspund la fel,
Dar asta nu înseamnă că inima nu-mi mai tresaltă atunci când mă privești așa.
Nu-i nevoie să te îngrijorezi când vezi unde am ajuns
Numai te rog, nu spune că mă iubești
Pentru că eu s-ar putea să nu-ți răspund la fel.

Cuvintele dure sunt greu de acceptat
Sub presiune, (chiar și) lucrurile de valoare se pot destrăma,
Iar sentimentele pe care le avem acum sunt greu de jucat,
Așa că hai să nu renunțăm la joc.
Proștii se avântă (în orice)
Iar proasta am fost eu până acum
De data asta o voi lăsa mai moale,
Pentru că cred că asta seamănă mai mult
Cu ceea ce caut.