Mircea Dinescu - La Vin Scăzut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Seara se-ncheagă-n arbori ca sângele de vită
şi jos la masa noastră de parcă nici n-am fi,
nebunul se aruncă pe lampă s-o înghită
să i se facă, poate, în măruntaie, zi.
La vin scăzut sub ceaţa cu foşnet de veşminte
(în bâlciul toamnei îngeri s-au dezbrăcat adesea)
o s-auzim cum trece căruţa cu morminte,
când munţii au pe limbă un gust ciudat de şes.
Scădem şi noi, şi marea intră-n ghioc măruntă,
biserici pe sub mâna calicilor se trag,
fieru-i mâncat de apă ca văduva de-o nuntă,
sarea se-ngreuiază în trupul celui drag.
Sarea se-ngreuiază în trupul celui drag.

vin scazut – Versuri.pro

Mircea Dinescu - La Vin Scăzut