Versuri corectate și adnotate
În biserica Sfântul Ștefan,Ave Maria… Și spre boltăMărețului și trist altar,Fermecătorul glas de orgăSe-nalță ca un plâns amar…În sufletele credincioaseCad notele mângâietoare,Cum peste frunzele de toamnă,Amurgul razelor de soare.Îngenunchiată înainteaCrucificatului Hristos,O palidă prostituatăPlângea ca un copil duios.Și-nmărmurită în durereaReligioasei aiurări,Părea de veacuri că așteaptăCuvântul ultimei iertări.Viena, 1894
Lăcustele roșii prefăcute-n privighetoricântă despre democrația de tip nemaivăzutcare mărșăluiește spre fericirea generalăcălare pe broaște mânate de bâte și răngi
Spune-mi, mamă, ce să fie,Ce mă trage-așa cumplit,Cât abia aștept să vie,Ceasul care e menit,Ca să-mi treacă pe-nainteÎn pas bine regulatCavalerul cel cuminteDe ostași încunjurat.Ah, mamă, sunt vulneratăD-o săgeată care-n veacVa sta-n inimă vibrată,Și s-o vindec nu am leac.Mă usc, mamă, pe picioare,De mă culc, de stau sau șed,Nicăiri n-aflu răcoareCeas bun, sau minut nu … Citește mai mult