versuri penibile

Când intru în pământ penibilpoateprind rădăcini,mai știi?!.Stând în liniștea supremă-mivoi sorbi „café au lait”cu-n penibil vers în mână,fără bani de un bacșiș.Toată viața cu bacșișuri– date versului penibil –mi-a trecut,m-a petrecut;dar cu doi bani puși în palmeori plătesc cafeaua late,ori dau liniștii bacșișulpentru versul meu penibil –și penibil suflă vântul…pe mormântulmeu penibilstă plângând un vers … Citește mai mult