versuri patriotice – Versuri.pro

Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea Lui Mihai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Întoarcerea lui Mihai.
De la lungi războaie, Mihai cu mărire
Intră-n capitală cu a lui oştire.
El se urcă-n tronu-i mândru ocolit.
Cei ce au puterea astfel i-au vorbit:
– „Doamne! Focul arde în această ţară.
Încă ieri cu ură mulţi se răsculară.
Dar răzvrătitorii s-au întemniţat
Şi prin zelul nostru ţara a scăpat.”
– „Voi zdrobi răscoala ce ţara urăşte;
Dar voi sparge încă pricina ce-o naşte:
Dacă astă ţară umblă-a se scula,
Este semn că n-aveţi simpatia sa.
Lui Rodolf voi scris-aţi că e răzvrătire,
Că ai noştri cată cu a lui unire.
Dacă cel ce-o cere e răsculător,
Ţara mea, eu însumi sunt răzvrătitor..
Am învins păgânii, i-am gonit afară;
Dar a lor sămânţă o găsesc în ţară.
Ea-nconjoară tronul pentru a-l răci
De inima ţării, apoi a-l lovi.
Neputând acuma tronul să lovească,
Ea îi urcă scara ca să îl mânjească.
Tronului nu-i pasă de loviri străine
Ca d-acea trădare ce s-ascunde-n sine.
Planta nu se teme de cei ce-o jignesc,
Ca de viermi ce-n sânu-i nasc ş-o veştejesc.
De-aş şti că sceptrul se robeşte vouă
Şi oricui să fie, eu l-aş rupe-n două!
Jugul celor barbari oare l-am spart eu,
Ca sub jugul vostru să-mi plec capul meu?
Prinşii fie liberi! Au cuvântu-mi dat.
Voi intraţi în noaptea d-unde v-am luat!”

Dimitrie Bolintineanu - Siretul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

I
„Viața, orice bunuri într-această lume
Dăm cu fericire pentru-al țării nume.
Toate sunt plăpânde pe acest pământ;
Numai bărbăția trece de mormânt.
Bărbăția noastră pe străin încântă..
Limbile vecine bine ne cuvântă.
La numele nostru toți se-nturnă blând
Și privesc românul de mărire-arzând.
Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime
Scris-am dreptul țării în viitorime.
Iată ce ne face voioși să luptăm,
Pentru țara noastră zilele să dăm.”
Astfel este cântul celor care mor
Și vestește fala sufletelor lor.
II
Leahul strică pacea și prin țări robește.
Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește:
— „Scris-am prin solie răilor străini
Să nu calce pacea, dulce la creștini..
Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată,
Numai mintea voastră este turburată.
Aste vorbe-s bune pentru staturi mari,
Între două nații libere și tari..
Nu pot să le zică o vasală țară
Ce de-atâtea oare am supus la heară.”
La aceste vorbe toți se inimau;
Toți spre răzbunare brațul își armau.
III
Pe Siret la vale Petru Rareș pasă.
Capii leși cu toții stau fălos la masă.
Siguri de izbândă, împletesc cu flori
Cupele de aur printre sărbători.
Ați văzut lăcuste ce-n noroase droaie
Se strecor în aer ca un nor de ploaie,
Ce-și precurmă zborul și cobor din nori
Unde văd o vale cu frumoase flori,
Apoi fără veste, crude și flămânde,
Mistuiesc îndată plantele plăpânde,
Ierburile-amare care le displac,
Coadele tăioase ce căzute zac?
Astfel și moldavii trec, s-opresc d-odată,
Sparge a Lehiei tabără armată.

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Apa Bârsei.
Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină,
Peste patru taberi, varsă luna plină.
Turcii şi tătarii somnului se dau;
Ungurii, la mese, grijile-nşelau.
Astfel prin furtună, printre nopţi, pe mare
Lopătarii varsă tânăra cântare.
Dar Şerban nu doarme, căci dulcele somn
Rar răsfaţă geana unui mare domn.
Grijile, în horă, turbure se duce
Încotro lumina mai splendidă luce.
Către astea, cântul păsării prin flori
Spune că se varsă fragedele zori.
Domnul către ceruri-nalţă rugăciune,
Apoi dă semnalul, trompeta răsună.
Lupta se începe, cetele tătare
Pasă înainte, strigă cu turbare.
Turcii le sprijină; turcii şi tătari
Se îndes, s-amestec.. Sprinteni armăsari
Nechează, spumează.. Armele răsună;
Tremură pământul.. Muntele detună,
Soarele păleşte.. Apele roşesc..
Păsările-n aer zborul lor opresc.
Omul se îmbată d-omenescul sânge..
Muma către sânu-i copilaşul strânge.
Ungurii rezistă furiei cei vii,
Dar cum în suflarea negrei vijelii
Arborii rezistă, câteva minute,
Apoi îşi sfărâmă crăcile bătute,
Astfel stau maghiarii cu-nfocatul dor,
Cu puterea dalbă sufletelor lor.
Dar-necaţi d-a noastră crâncenă putere,
Iată că se pleacă, bărbăţia piere.
Dar atunci începe cruda măcelare.
Furia scăpată, urlă cu turbare.
Caii calcă în sânge până la copiţi,
Calcă şi sfărâmă morţii şi răniţi.
Strigăte, trufaşe, celui ce învinge,
Se confund cu plânsul celui ce se stinge,
Astfel cum bacanta, l-al plăcerii loc,
Vine despletită şi cu ochii-n foc,
Şi cu voluptate, şi nesăturată,
De plăceri sălbateci şi de vin se-mbată.
Secheli s-abate. Zilele-i se curmă,
Patru mii de nobili în mormânt îl urmă.

Dosoftei - Stihuri în Stema Moldovei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Capul cel de bour a hiară vestită,
Sămnează putere țării nesmintită.
Pre cât îi de mare hiara și buiacă,
Coarnele-i pășune la pământ își pleacă.
De pre chip se vede bourul ce-i place
C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace.
Domnul Duca vodă de la Hs. are
agiutoriu pre stemă și ferință tare,
Vinstita cruce și-n ceas de năvală
a lui Hs. maică îi da sprijineală.

Doina si Ion Aldea Teodorovici - Răsai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dragu-mi-i a te cânta,
Scrisule venit din stele,
Orice literă a ta
Ca pe ochii maicii mele
Dornic o sărut.
Bucură-te, scris latin,
Ca pe valea dulce-amară,
N-ai venit ca un străin,
Ai venit la tine-n țara
Și la frații tăi.
Mere purpurii pe ram,
Vai cu spic de aur pline,
Totuși, ce săraci eram
Neavându-te pe tine,
Scrisule cel scump.
Bucură-te, scris latin,
Ca pe valea dulce-amară
N-ai venit ca un străin,
Ai venit la tine-n țara
Și la frații tăi.
Refren:.
Răsai, răsai, răsai,
Ca grâul cel verde,
Ca lacrima,
Răsai, răsai, răsai,
Și nu te mai pierde,
Iubirea mea.

Doina si Ion Aldea Teodorovici - Pentru Ea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pentru Ea la Putna clopot bate
Pentru Ea mi-i teamă de păcate
Pentru Ea e bolta mai albastră
Pentru Limba, pentru Limba noastră
Pentru Ea ninsori se cern din spații
Pentru Ea puternici sunt Carpații
Pentru Ea e caldă vatra poamei
Pentru Limba, pentru Limba mamei
Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre
El a plâns peste țară
Cu lacrima limbii noastre
Pentru Ea noi văruim pereții
Pentru Ea mai sunt răniți poeții
Pentru Ea cresc florile visării
Pentru Limba, pentru Limba țării

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - God Bless You

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pentru tot ce-a trecut, va fi, posteritate,
Dorințe mult visate și amintiri de basm
Ce-ar merita popor pedepsit în marasm..
Să ne fiți veșnic viu, iubită Majestate!.
Pentru ce-a fost frumos, odată, libertate,
Ne-a îmbogățit un neam pe frunte c-o coroană,
Aș vrea și glas să-mi schimb; cu înaltul de-o soprană
Să strig din răsputeri.. Trăiască Majestate!.
Pentru iubita-mi țară, a mea imensitate,
Ce știu cât o iubiți mai sincer ca oricine
Să fie iar mândrie, să-i fie din nou bine..
God bless you, from my heart.. La mulți ani, Majestate!
19. 10. 2012

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Regret de Inimă Albastră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mă uit la Regele Mihai cu sficiune;
E ca o filă rară de istorie reală,
Un adevăr gigant de-nțelepciune
La țara ce mi-o pierd… Ce-i tot mai goală!…
E ca și mine, răsărit într-o țărână
Și pustiit de tot, de drepturi, frânt;
Cu tact se pronunțând s-oprească mâna
De uzurpatori, de hoți de-al meu pământ!!!.
E-o foaie scrisă, manuscris; el știe ieri!…
Și mi-e vândut falsificat, neverosimil
Acoperit de graffiti de noi boieri
Ce cred că arta-i mâzgâlit… de irascibil?!?
Îmi era singurul drept crez, curaj
Că lumea va fi iar aici ca o poveste…
Și n-am prieteni, timpu-n avantaj
Să-l am iar Rege… Să spun; „Țara, un Regat îmi este!”!?!..
13. 08. 2011

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - 90 De Colinde Pentru Majestate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Am ce Universul însăşi n-are,
Un sfânt din suflet şi candoare
Ce l-am visat să-l am Mesie,
Să nască iar popor şi glie,
Să-i fiu apostol, să-l urmez,
Să-l intonez şi imn şi crez,
Să-l ştiu stând pur pe jilţ de ţară,
Să n-am popor ce fuge afară.
Frică să nu mai am de mâine;
S-mpartă ţara ca pe-o pâine
Şi la bogat să-i dea din har,
Pentru sărac să fie-un dar
Etern.. De pace să-l am leagăn,
Să-l ştiu că umăr mi-e să reazăm,
Că nu-şi doreşte vreo numire
Ce-o are din strămoşi cinstire
Că-mi este drept ca un drapel
Ce-am găurit să-l pun pe el..
Dar l-au luat alţii ca pe-o cârpă
Şi l-au mânjit, l-au pus în cârcă
La noi toţi.. ca să-şi facă ei zmeu
Crezând că-n zbor şi derbedeu
Devine înger, sânge albastru
Din minţi şi suflete-n dezastru
Ce doar atât urzesc ei lumii
Din suflet de culoarea humii
Şi-mi iau şi gust de sărbătoare
Împlântând şis adânc, ce doare,
Să-mi verse orice picătură
De sânge, vlagă.. Să-mi dea ură,
Să-mi ia „datul” de bucurie,
Să nu pot Rege s-am.. Să fie!..
Să-i aud glas şovăitor
Să nu-mi rănescă vis.. Păstor
Să-l am ca pe o carte
De viaţă, pătimiri deşarte,
Să sorb din spusele-i divine,
Să uit de rău, să-nvăţ de bine,
Să-l ştiu la fel de brav, de cast,
Să-l am moşneag-tânăr.. Contrast
Cu tinerii-bătrâni perverşi
Stilaţi răcnindu-şi „eu”-l.. Şterşi!!!.
Să l-am că-l merit, genă-n veci
De ani albit ce-s nouăzeci
De primăveri.. Să-şi dea rod, flori,
Să-mi fie pururi ţel, fiori,
Să-i strâng mâna odată-n an,
Să-mi dea căldura buzdugan,
Să sfărm rugina-n lanţuri puse,
Să-mi recâştig vise răpuse..
Să-i aud glas; „Daniel, hai,
Sunt lângă tine, alt Mihai
Cum ai avut demult mândrie..
Să-ţi fac.. Regat.. Ţara să-ţi fie!”..
PS
Ne renegăm singuri familii
Sărmani de suflete, debilii;
Căci toţi avem o „dinastie”,
Ne proslăvim străbuni de glie,
Bunici, mame, taţi şi copii,
Cinstim pe morţi, iubim pe vii,
Cu toţii avem o veşnicie
Dar nu putem fi toţi Mesie..
Nu ştim să ne sacrificăm
Nu avem har să ştim să dăm
Şi-am umplut ţara de amar
Tot alegând interimar
Pe rând, aproape centenar
Ne dând ţară, popor în dar,
Crezând că divorţând mereu
Intrusul „nou” va fi un zeu
Şi ne dăm veşnică ofrandă
Cu toţi.. pământ, copii, Smarandă
.. Şi perdem brav de monument
De ţară, lume, continent,
Ce alţii adoră şi-l cinstesc
Nobil de sufletu-i regesc
Ce-i dăruit, nu se alege
Şi-ar fi şi Dumnezeu şi Rege!..
Umil stând în genunchi cinstesc
Onoare, stimă, duh regesc
Demnei blândeţe.. Majestate,
Rege, ani mulţi şi sănătate,
Legendă vie Domn Mihai..
Semeţul meu de dor de plai!!
20. 09. 2011.
E versul meu ce ani colind
Şi-alţi mulţi urez cu crez, cu jind;
Octombrie, galul brumar,
De 25 s-am veşnic dar!
25. 10. 2011

Daniel Iancu - Patria

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Un puști o-ntreabă pe mămica sa, de-o face să-și înghită vorbele:
Ce este, mamă dragă, patria, că ne omoară-nvățătoarele?
Mămica lasă jos sacoșa-n drum, ar vrea să plângă și să râdă-ar vrea,
Copile, sincer, nu știu ce să-ți spun, atâta știu – ce s-a ales din ea.
E locul unde de 60 de ani își bagă Prutu’ coada printre noi
Și doar pentru un pumnişor de bani porumbul nu mai este păpușoi.
Luceafărul se-ntoarce în mormânt, că două vorbe nu mai poți să schimbi,
Pe-acest picior de plai, pe-acest pământ româna se vorbește-n două limbi.
Patria, patria, ce este, mamă dragă, patria?
Ce poate să îți spună mama ta ca să-nțelegi ce-nseamnă patria?.
E-o țară unde ca să fii docent, lucrarea ți-o-ncepi luni și-o termini joi,
Să fii patron de club e suficient, să ai în Dobrogea un cârd de oi.
În pușcărie domn de vrei să fii, să ai celulă de miliardar,
Îți treci toată averea la copii și în CV îți treci c-ai fost primar.
În loc să scoți cărbuni te apuci și bați și lași orfani o droaie de copii
Și-n loc ca să dai țării kilowați, dai țării un volum de poezii.
Ne luăm ostatici singuri noi pe noi, c-un circ de zero lei si zero bani,
Cum e posibil veți afla doar voi peste-aproximativ 50 de ani.
Chitară.
Când tu vei fi, mămica, mare șef, te roagă mama ta acum ceva,
Să nu dai formele de relief, că asta-a mai rămas din țara ta.
Ba nu, mai e un lucru, am uitat, mămica ta te roagă, puiule,
În caz că vei ajunge șef de stat să nu dai „barză”, varză”, „viezure”.
Sunt curios ce se va întâmpla, ce mama puștiului răspuns va da
Peste juma’ de secol și ceva, la întrebarea: „Ce e patria? „
Ce mama lui răspunsul ei va fi, ce mama ei de viață vom trăi,
Ce mama lor de șmecheri de copii, „ce mama ei de treabă” vor gândi.
Patria.
(cor de copii)
Patria, patria, ce-nseamnă, mama dragă, patria,
Ce o să spună-nvățătoarea mea, dacă nu știu ce-nseamnă patria?