Mihai Beniuc – Versuri de Toamnă Târzie
Mahnirile se lasă pe sufletul meu iarCa negura de toamnă pe câmpul solitar.Grăbit s-adună stoluri și pleacă undeva.Ma doare vara stinsă și amintirea ta.Fără folos tăria înnourată plânge,Încheagă asfințitul băltoaca lui de sângeȘi ca o zdreanță udă pe lume cade searaPrin ceața munții garbovi abia-și mai duc povara..La ce bordei cu geamuri aprinse-n beznă roșiiVoi … Citește mai mult