Jorge Luis Borges – Gravura

De ce, când seara ușa o închid,Îmi vine-n minte cu uimire vecheGravură c-un tătar care vâneazăCălare lupul fioros din stepă?Se zvârcolește fiara ne-ncetat.O țintuiește omul cu privirea.O planșă-mi dăruiește amintireaDintr-un volum ce-n grai străin e scris.Sunt ani destui de când n-am mai văzut-o.Mă înspăimântă-adesea amintirea.În ale ei cotloane și palate(Ne-a spus-o Augustin) atâtea suntÎngrămădite. Iad … Citește mai mult