Daniel Vişan-Dimitriu – Priviri de Verde-Cetate

De-aș fi intrat în verdele cetățiiCu arme de albastru-cenușiu,Aș fi-ncercat în turnul ei să fiuCel care-mplântă fulgerul dreptățiiÎn tot ce-i face sufletul neviu.Dar n-am intrat. La poartă, bidiviulMi s-a oprit în pragul verde-crudȘi n-a văzut obrazul cum îl udCu valuri ce se-asemănau cu griulPe care-am vrut din viață să-l exclud.Și-a plâns cetatea lacrima-nverzităPe zidul vechi … Citește mai mult