valahia – Versuri.pro

Civic Rebels - Posada (Blestemul Valahilor)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În aur și argint să-ți iei partea,
Zărilor le-am jurat,
Țara nu-mi va fi colț de regat!
În drumu-napoi către apus,
Nu uita că pământul ce-l calci e mereu doar AL MEU!

Valea rece te-așteaptă,
Unde codrii-și vorbesc,
Nu e vânt, nu e gând,
E doar, doar șoaptă.

Refren:
Te blestem,
Muntele să te îngroape,
Locul nimeni să nu-l afle,
Cu viața nu vei scăpa!
Te blestem,
Să rămâi în văi adânci,
Îngropat între stânci,
Valahia nu e a ta,
Te blestem!

Codrul umbre ascunde,
Nu e chip să mai treci,
Nu ai cum să mai pleci,
N-ai pe unde!
Sub ropot de piatră-ai să ajungi,
Și de frică-ai să îngheți,
Din cer plouă cu săgeți,
Cad stânci!

Schimbă zale, arme și port,
Roagă-te la cer,
Că de aici nu mai ieși,
Nici mort!

Trooper - Moare Vlad

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ziua neagră repede-a venit!
Și cei ce-au stat cu Vodă l-au trădat cumplit.
Păcălit-au turcii și-au plătit cu bani!
Viața lui Vlad Vodă s-a pierdut prin ani..
Păgânii au plătit pe toți din greu,
Văzând că Vlad e tare ca un leu.
Cu aur și cuvinte printre dinți,
Le-au tot promis pe toți să-i facă prinți.
Și ochii se măriră la aur și minciuni
Și toți de lângă Vodă pornit-au drept la drum,
Cu gândul să-l omoare și să-l arunce-n gropi,
Trădarea este cruntă, mai cruntă decât tot!.
Vlad Țepeș scoate paloșul încă o dată!
Lovește, lovește armata lui toată!
Dar ei, murdari de urme de aur,
Sunt răi! Și mușcă din Vlahul lor faur!.
Lumini din cer apar să ardă tot,
Să dea un semn la săbii, că-i vreme de război.
Lucesc în lame lacrimi și sânge de-mpărat,
Dar ei lovesc cu ură, cu ură de tiran.
Secunde-au fost nevoie să șteargă ce-a făcut,
Cum i-a salvat de hoarde, de hoarde de păgâni.
Și cum a scos din țară toți hoții cei mârșavi,
Cum a zidit Valahia în litere, în ani!.
Vlad Țepeș scoate paloșul încă o dată!
Lovește, lovește armata lui toată!
Dar ei, murdari de urme de aur,
Sunt răi! Și mușcă din Vlahul lor faur!

George Coșbuc - Carol Robert

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Stăpânul țării feudale
Râdea de Basarab, pe cale
Venind cu sutele de-arcași
Turnați în zale,
Ce-i pentru-acești viteji ostași
O țară largă de trei pași?.
– „Sărmanul vodă, cum îl cheamă,
O fi-n pământ acum de teamă!
Ce minte-o să-l învăț! Să-l fac
Să ție teamă
Că eu sunt eu, și nu mă-mpac
C-un biet ca el, cioban sărac!.
Uitat-a că-i născut să fie
Păstor de oi și slugă mie? –
De barbă însă am să-l scot
Din vizunie.
Ce câini îl apără? Socot
Să-l spânzur eu cu câini cu tot!.
Curând, flăcăi! E plin paharul!
Auzi ce-mi scrie-acum tâlharul –
Dar cine crede el c-ar fi
Maghiarul? ”
Și regele râzând s-opri
Și-aceste vorbe le citi:.
„Mărite crai! Îți spui prin carte,
Că vecinic dinspre-a noastră parte
Vrem binele! Suntem cei foști
Și mai departe –
Și-acum tu uiți că ne cunoști
Și-alergi în strângere de oști!.
Eu sunt mai slab. Zic eu de mine.
V-am dat hăraci, că se cuvine,
Pe plac eu multe v-am făcut
Să fie bine.
Voi Severinul l-ați bătut:
Vi-l las, măcar eu n-aș fi vrut!.
Dar o rugare eu ți-aș face:
Să mi te-ntorci în bună pace,
Să te ferești, măria ta,
De drumu-ncoace.
Că mai pe-aproape de veți da
Nici unul viu nu veți scăpa! ”.
De hohote vuit-a malul;
S-a dat cu spaimă-n lături calul
Lui Robert. – „Tomo, fii stăpân
Că-ți pierzi Ardealul”
Nu-i prost românul că-i bătrân,
E prost că-i minte de român! ”.
Și-așa râzând, în zi de vară,
Frumoasele lor oști intrară
Adânc prin munții românești,
Adânc spre țară.
O, nu-ți aduc vulturii vești,
Roberte, -n drum ca să te-oprești?.
Căci iată, colo la strâmtoare,
S-aude-un corn de vânătoare
Și multe-apoi, chiuituri
Răsunătoare.
Se umple codru-ntreg de guri
Și ies românii din păduri.
Jucându-și coiful alb pe creste
Ei vin, și nu le prinzi de veste,
Năvalnic cad și iuți răsar
Ca din poveste.
Ei intră-n desetul maghiar
Și unde-ajung, îl lasă rar.
O, bieți maghiari, striviți în vale!
Ce mândri-ați mai venit pe cale,
Atâtea sute de arcași
Turnați în zale!
Cum pier acum acești ostași
În țara largă de trei pași!.
Și, fala lor uitând-o toată
Mureau zdrobiți, să ca să poată
Să-și scape capul, rupți și goi
Fugeau în gloată.
O, și la ziua cea de-apoi
Vor râde-aceste văi de voi!.
Tu-n gând bolboroseai o rugă
Ți nu gândeai decât la fugă,
Și-n spate, rege, tu ți-ai pus
Vestmânt de slugă –
Un gând nebun mi te-a adus
Și-acum te bate Cel-de-sus!.
Venit-a Dumnezeu să certe
Mândria ta, Carol Roberte!
De nimeni n-ai voit s-asculți,
Cel Sfânt te ierte!
Din pilda ta cunoaștem mulți
Că știu și regii-umblă desculți!

Te Iubesc Atât de Mult

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Te iubesc atât de mult

Refren:
Te iubesc atât de mult
Ai rămas o amintire
Și lacrimi tot mai curg
Te iubesc atât de mult.

Refren..
X2

Te iubesc atât de mult
Ai rămas o amintire
Și lacrimi tot mai curg
Te iubesc atât de mult.

Privește în urmă, spune cu ce ți-am greșit
Nu ți se pare că degeaba ne-am despărțit
Amintește-ți ce frumos era, eram doar doi copii
Amintește-ți cât de mult visam, fii din nou a mea.

Refren..
X2

Te iubesc atât de mult
Ai rămas o amintire
Și lacrimi tot mai curg
Te iubesc atât de mult.