uzina – Versuri.pro

Cargo - Clasa Muncitoare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cargo – Clasa muncitoare.
Zorii mocnesc dinspre noapte-nspre gri, ceasul e cinci jumătate.
Stau pensionarii la coadă.
La colț se dă astăzi lapte.
Cerul-i de plumb, ca privirile lor.
Merg muncitori la uzină,
Pașii le sunt grei după cei patru’ș’cinci de ani de lumină.

Refren:
Clasa muncitoare, mândră ca un soare,
Mândră ca un munte de fier,
Clasa ne-ndrumă și ne luminează,
Glasu-i se înalță victorios pan’ la cer.
La, la, la, ..
Mare ca un munte de fier,
Soare pe un munte de fier,
Tare ca un munte de fier,.
Refren..

Gherasim Luca - Sfânta Împărtășanie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Părăsisem uzina la 8, mai destrămat ca oricând
Îmbâcsit de praf pe străzi lângă domni în blănuri
Printre femei frumoase obosit și destrămat
Și o scârbă umedă îmi umplea gura.
Doamna aceea frumoasă mă ochise din automobil
Eram și eu destul de frumos – scuipatul nu se vedea
Ea purta păr ondulat și automobil
Prezența mea acolo îmbâcsită de praf îi provoca o tremurare suavă sub ciorap
Și până la ușa apartamentului ei luxos, automobilul a lunecat ușor.
Unde lucrezi, m-a întrebat în timp ce-și scotea mantoul
De câteva zile la uzina de gaz
Ești un băiat voinic și destul de frumos ai putea câștiga mai bine
Până ieri timp de șase luni mâncam odată la două zile.
Discuția noastră se putea prelungi la nesfârșit
Eu scoteam din mine vorbe mirosind a pâine, a gaz
Ea ciripea ca dintr-un pian deschis vorbe asemenea unei romanțe la modă
Și cu toate astea felul bărbătesc
Cum se colțura pe oase carnea mea
Făcea să ne înțelegem de minune
Orele sunt înaintate, să ne culcăm
Patul mirosea a cald și a curat
Doamna știa să facă dragoste mai bine decât vorbea
Și mie îmi plăcea părul ei fiindcă aveam voie să-l trag
Dimineața mi-a spus la revedere, dragul meu
(Orele 5, la 6 deschide uzina)
Să ne vedem diseară la 8, luăm împreună cina
Lângă vorbele mele mirosind a pâine, a gaz
Păstram o gură plină de scuipat
Ea a văzut-o, ea s-a speriat
Doamna aceea frumoasă cu care o noapte întreagă
M-am plimbat prin dragoste și automobil, – dispăruse
În locul ei rumega o babă zbârcită și cu ochelari care
Citea de zor pagini din sfânta evanghelie.

Emeric Imre - Ilie de la Sculărie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cică-ntr-o uzină dintr-un mic oraș
A venit un lider din străinătate,
Gazdele cu dansul se purtau linguș,
Ca să-i intre-n voie le făceau pe toate.
Vizitând străinul secțiile lor,
S-a oprit deodată și, cu bucurie,
Arătând spre-un simplu, vârstnic muncitor:
„Ăsta nu-i Ilie de la sculărie?”.
Iar oficialii tare s-au mirat
De această faptă totuși peste poate
Și l-au pus pe-o listă neîntârziat
Ca să plece grabnic în străinătate.
A plecat la Roma cu-n autobuz,
După ce un vameș, fir-ar el să fie
Fără ezitare cică le-ar fi spus:
„Ăsta nu-i Ilie de la sculărie?”.
Iar la Roma Papa însuși i-a primit,
I-a tratat amabil cu-n pahar de apă
Și era și dânsul foarteFastacit,
Nestiind de unde totuși s-o înceapa.
Dar, ca orice Papa, a găsit un drum
Și pe unul gureș vocea lui mlădie
L-a-ntrebat cu-n tandru scârțâit postum:
„Dânsul nu-i Ilie de la sculărie?”.
Observând aceasta cei îndrituiți,
Care mersul lumii veșnic îl veghează
La o faptă mare ei au fost sortiți
Să-i organizeze și o mică pază.
Când erau la Papa, Doamne, ce necaz,
Unul dintre paznici leșina afară
Medicii de gardă îl făcură treaz
Și motivul bolii toți îl căutară.
Recitat:
„Poți cumva și nouă tu să ne explici cauza din care ai căzut în luptă?
Domnilor, v-aș spune. Cum stateam aici
adâncit în veghea asta ne-ntreruptă”.
Cântat din nou:
„A trecut regina Angliei pe-aci,
Cu suita mare și cu protocoale,
M-am retras la umbră spre-a nu stingheri
Și-am simțit genunchii cum îmi pică moale.
Când am auzit-o cu cât interes
Își întreabă Curtea, cum c-ar vrea să știe
Cine-i bătrânelul purtător de fes
De lângă Ilie de la sculărie?”.
Ref (se cântă după fiecare strofă) :
Ăsta nu-i Ilie de la sculărie x 4