unchiul

Toată noaptea fulgușoriiPe la geamuri au roit.Unchiul s-a trezit cu zoriiȘi-n ogradă a ieșit.Unchiul un papuc doar are,Numai unul singurel,Căci de când cu lupta mareNumai unul poartă el.Urma lui — desperecheatăPe zăpezile adânci.Fără urmă dreaptă iatăTrist îi este urmei stângi.Dar ieșind în drum de-odatăȘi pierzându-se pe drum,Nu mai e însingurată,Nu-i mai este trist de-acum.