Heinrich Heine – Gustarea-I Sfârșită și Vinu-I Băut
Gustarea-i sfârșită și vinu-i băut,Iar doamnele par încălzite;Își saltă-ndrăznețe corsajul căzutȘi cred că-s puțin cam pilite.Ce umere albe, ce dulci sânișori!Pe pat se trântesc, stând alături.Mă zbat, mă cutremur, pătruns de fiori,Când râd, zvârcolindu-se-n pături.Ba trag și perdeaua din față, cu rost,Și sforăie-atât cât se poate;Iar eu, înspre ele, mi-ndrept ca un prost,Privirile mele-ncurcate.