ultimul popas

Iubirea mea şopteşte: „Bun rămas!”Acelora de sub un cer albastruCe-ar vrea să-i schimbe viaţa de sihastruÎn tot ce-a fost la ultimul popas.Era lumina dintr-un vis frumosCe mângâia o viaţă trecătoareCu raza-i caldă şi strălucitoare,Ca într-un murmur tainic şi duios.Era, pe cerul ei, eternul zbor,Atingere de zări şi ţărmuri care,Înmărmurite, se-ntrebau: „Cum, oare,Ar fi plutirea-n zborul … Citește mai mult