ultima simfonie

Niște cântece-n surdină, șir de note-abia șoptite,Voci de-argint și voci de aur, de copii și de fecioare,Vagi acorduri rătăcite dintr-o muzică ce moare,Și ecoul prinde-n treacăt note-n zare risipite.Dureroasa fâșiere-a unor frunze veștejite,Tremurarea unor coarde mistice și plângătoare,Peste care un maestru plimbă degete ușoare,Evocând melancolia unei patimi năbușite.Larma surdă și blajină a zăpezii ce s-așterne,Punând … Citește mai mult