Nicolae Labiș – Am Uitat
Am uitat.Am uitat să fiu deșteptPentru-o zi ori pentru-o viațăCât înmărmurit aștept,Albe, brațele-ți de gheață.Nu mai cuget, cred, mereu:Strâns în mine ca-ntr-un templu,Însă demn în miezul meu,Cu zgârcenie contemplu.
Versuri corectate și adnotate
Am uitat.Am uitat să fiu deșteptPentru-o zi ori pentru-o viațăCât înmărmurit aștept,Albe, brațele-ți de gheață.Nu mai cuget, cred, mereu:Strâns în mine ca-ntr-un templu,Însă demn în miezul meu,Cu zgârcenie contemplu.